Am visat la toate nebuniile

Offf….a mai trecut o zi….astept….astept asa de ceva timp…dar nu e o problema…stiu ca ca intr-o zi frumoasa visul meu va prinde aripi, va zbura si ma va lovi atat de tare incat nu o sa cred ca-i adevarat.:) Imi place sa cred in tot ceea ce fac, cred in mine, cred in visele mele si ce e cel mai…rau sau bine?…e ca am inceput sa cred si-n oameni. Oamenii sunt niste fapturi atat de complicate incat de multe ori raman crucita la gandul ca si eu fac parte din rasa lor.:))) Si curios e ca toti acesti oameni au cate un vis… ma intreb, oare cine sta sa adune toate aceste vise, sa le asculte si mai ales sa le impineasca? Imi place si cred ca tuturor ne place sa visam… doar inchizi ochii si poti fi cine vrei, unde vrei si poti avea tot ce vrei… nu-i asa ca e frumos? Dar visati cu moderatie, pentru ca ce-i prea mult strica.:)) Ufff……acum as vrea sa va spun cate ceva despre visul meu…c hiar vreau asta?:))) Da!!!!!:)))) Sigur! Ce poate fi rau in a avea un vis mic, mic si a-l impartasi cu altii? De mica mi-a placut sa fac sport… sarem ca o mingiuta… cat era ziua de lunga eu intruna alergam, saream, topaiam… iar visul meu de atunci era sa fiu gimnasta.:))) Destul de dragut…insa numai dupa cativa ani mi-am dat seama ca e prea tarziu pentru a face asta si am incercat sa-mi metamorfozez visul..:)))…sa-l transform… zis si facut! M-am trezit intr-o dimineata visand ca voi fi o mare inotatoare… credeti ca a durat mult?:)) Nuuuuuuu! Dupa alte cateva zile visam sa devin o a doua Gabriela Szabo…era innebunita… alergam zi de zi cat credeam eu ca trebuie pentru a ajunge acolo unde-mi propusesem… dar si visul acesta a trecut tot atat de repede pe cum a venit. Intr-o zi mi-am dat seama ca sportul e „luat” si ca oricat m-as antrena nu o sa pot face fata atator ore istovitoare de munca asidua… nemaipunand la socoteala faptul ca aveam o varsta destul de inaintata pentru a ma mai gandi macar la sport…:)))….si asa m-am resemnat, fara parere de rau, ca sportul nu-i de mine. Am visat la toate nebuniile posibile… vroiam sa ajung la un circ… apoi la teatru… apoi sa devin cantareata… caratista… actrita…si multe altele.:))))) Acum dupa multi ani… visez la lucruri simple…un exemplu? Sa devin pictorita… dar oare e zis bine sa devin? Imi place sa pictez…sa desenez…iar daca o fi sa fie sa devin si PICTORITA…iar cand spun asta me refer strict la faptul ca pentru a fi pictor trebuie s fii si cunoscut… nu doar sa pictezi…asa e lumea… stiti doar cand apreciaza ceva cu adevarat valoros, nu?Atunci cand autorul, protagonistul, creatorul…nu mai exista. Nu-mi fac o problema din aces lucru…o sa pictez in continuare…poate voi avea si o expozitie….si poate toate vor urca pana acolo unde-mi doresc…sau poate pur si simplu intr-o dimineata mai voi trezi visand la altceva… cine poate stii?:))

Offf….a mai trecut o zi….astept….astept asa de ceva timp…dar nu e o problema…stiu ca ca intr-o zi frumoasa visul meu va prinde aripi, va zbura si ma va lovi atat de tare incat nu o sa cred ca-i adevarat.:) Imi place sa cred in tot ceea ce fac, cred in mine, cred in visele mele si ce e cel mai…rau sau bine?…e ca am inceput sa cred si-n oameni. Oamenii sunt niste fapturi atat de complicate incat de multe ori raman crucita la gandul ca si eu fac parte din rasa lor.:))) Si curios e ca toti acesti oameni au cate un vis… ma intreb, oare cine sta sa adune toate aceste vise, sa le asculte si mai ales sa le impineasca? Imi place si cred ca tuturor ne place sa visam… doar inchizi ochii si poti fi cine vrei, unde vrei si poti avea tot ce vrei… nu-i asa ca e frumos? Dar visati cu moderatie, pentru ca ce-i prea mult strica.:)) Ufff……acum as vrea sa va spun cate ceva despre visul meu…c hiar vreau asta?:))) Da!!!!!:)))) Sigur! Ce poate fi rau in a avea un vis mic, mic si a-l impartasi cu altii? De mica mi-a placut sa fac sport… sarem ca o mingiuta… cat era ziua de lunga eu intruna alergam, saream, topaiam… iar visul meu de atunci era sa fiu gimnasta.:))) Destul de dragut…insa numai dupa cativa ani mi-am dat seama ca e prea tarziu pentru a face asta si am incercat sa-mi metamorfozez visul..:)))…sa-l transform… zis si facut! M-am trezit intr-o dimineata visand ca voi fi o mare inotatoare… credeti ca a durat mult?:)) Nuuuuuuu! Dupa alte cateva zile visam sa devin o a doua Gabriela Szabo…era innebunita… alergam zi de zi cat credeam eu ca trebuie pentru a ajunge acolo unde-mi propusesem… dar si visul acesta a trecut tot atat de repede pe cum a venit. Intr-o zi mi-am dat seama ca sportul e „luat” si ca oricat m-as antrena nu o sa pot face fata atator ore istovitoare de munca asidua… nemaipunand la socoteala faptul ca aveam o varsta destul de inaintata pentru a ma mai gandi macar la sport…:)))….si asa m-am resemnat, fara parere de rau, ca sportul nu-i de mine. Am visat la toate nebuniile posibile… vroiam sa ajung la un circ… apoi la teatru… apoi sa devin cantareata… caratista… actrita…si multe altele.:))))) Acum dupa multi ani… visez la lucruri simple…un exemplu? Sa devin pictorita… dar oare e zis bine sa devin? Imi place sa pictez…sa desenez…iar daca o fi sa fie sa devin si PICTORITA…iar cand spun asta me refer strict la faptul ca pentru a fi pictor trebuie s fii si cunoscut… nu doar sa pictezi…asa e lumea… stiti doar cand apreciaza ceva cu adevarat valoros, nu?Atunci cand autorul, protagonistul, creatorul…nu mai exista. Nu-mi fac o problema din aces lucru…o sa pictez in continuare…poate voi avea si o expozitie….si poate toate vor urca pana acolo unde-mi doresc…sau poate pur si simplu intr-o dimineata mai voi trezi visand la altceva… cine poate stii?:))

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Cine este Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu. A locuit în Austria și a scris mai multe cărți

Fanatik

Ce trebuie să pui pe rafturile de pe ușa frigiderului. Experții au dezvăluit cum să ții alimentele la rece, ca să reziste cât mai mult timp

GSP.ro

Soția lui Dan Șucu, reacție după victoria lui Călin Georgescu: „De ce punem mai întâi ștampila și abia apoi căutăm în DEX?”

Urmărește-ne pe Google News