Tradiţii şi superstiţii la culesul viei

Bun îi vinul ghiurghiuliu, dar, până să ajungi să-l guști, e de muncă, nu glumă. Nu degeaba și-au creat oamenii sărbători și ritualuri specifice pentru această perioadă din an.
Indiferent de care zonă a țării este vorba, este binecunoscut faptul că toată luna septembrie, chiar și începutul lui octombrie pe alocuri, se dedică viței-de-vie. De la culesul ei și până la pregătirea vinului, în această perioadă gospodarii o țin tot într-o
petrecere.

Vinul e sfânt

În popor, Ziua Crucii dă startul culesului viței-de-vie și marchează începutul sărbătorii cunoscute sub numele de Cârstovul sau Ostrovul viilor, Vinițel ori Viniceriu. Pentru toată lumea de la sate e prilej de bucurie. Căci, după terminarea muncii la câmp, mai precis a culesului, seara, oamenii se strâng pe lângă case, în jurul focului, împart struguri de pomană și prepară must. Pomana cu struguri e o ofrandă menită să aducă rod bogat și în anul ce vine.
Și pentru morți se stropește pământul cu primele picături de must și se împart ulcele noi cu primul suc de struguri din an. Apoi, se aleg boabele, se zdrobesc și se prepară mustul din care urmează a se face vinul. În unele părți, există obiceiul de a lăsa pe vrej ultimii ciorchini, aceștia fiind „strugurii lui Dumnezeu”. Și asta pentru că vinul e un aliment sacru, atât în tradiția populară românească, cât și în religia creștină.
El e nelipsit la cele mai importante evenimente din viața credincioșilor, precum și la toate tainele bisericești: onomastici, aniversări, petreceri, la Sfânta Împărtășanie, la botezuri, nunți, înmormântări. De aceea, e important ca, înainte de a începe culesul, să fie sfințite viile și locurile în care urmează a fi depozitate butoaiele cu vin. Ba chiar credincioșii mai zeloși postesc o săptămână întreagă înainte. Până a se turna prima găleată cu must în butoi, culegătorii chiuie cu putere, pentru ca vinul să iasă bun. Apoi se încing ospețe, pe alocuri și cu lăutari.
Pe vremuri, la Cârstovul viilor, exista un obicei boieresc și mânăstiresc. Aceste categorii sociale fiind înstărite, obișnuiau să ofere câte o bucată de pământ tinerilor proaspăt căsătoriți. Așa a luat naștere și localitatea Însurăței, din județul Prahova.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro