Numărul divorţurilor creşte, concubinajul tinde să ia locul mariajului „cu acte în regulă”…
Se demodează, oare, căsnicia? Iată câteva argumente pro şi altele contra
Acum 20 de ani, majoritatea copiilor de clasa întâi nu aveau prieteni cu părinţi necăsătoriţi sau divorţaţi. Astăzi, nu prea mai există puşti de clasa întâi în al căror anturaj să nu se numere cel puţin un copil cu părinţi necăsătoriţi sau divorţaţi. Mai mult, copiii care locuiesc împreună cu ambii părinţi, căsătoriţi cu acte-n regulă, par să devină mai degrabă o excepţie. Vi se pare o exagerare? Poate că este… Dar nu mai poate fi trecut cu vederea faptul că o schimbare profundă se produce în societate, încet şi pe nesimţite. O schimbare de mentalitate care devine, pe zi ce trece, mai evidentă: divorţul nu mai este considerat un stigmat, ca pe vremuri, ci un lucru normal şi, uneori, necesar; multe femei preferă să-şi crească singure copiii, tot mai mulţi tineri aleg o viaţă de cuplu fără contracte încheiate la primărie sau la biserică, iar căsnicia riscă să devină o instituţie considerată de mulţi demodată. Potrivit unui sondaj efectuat anul acesta în Germania, ţară cu ştate vechi în UE, doar unul din doi cetăţeni cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani crede că e necesar să te căsătoreşti cu cel pe care îl iubeşti. Cealaltă jumătate are convingerea că poate trăi în bună pace cu partenerul şi fără verighete. Mai mult, doar 34% consideră că dorinţa de a avea o familie trebuie împlinită prin căsătorie: convieţuirea „fără acte în regulă” pare să fie la modă. O fi bine, o fi rău? Părerile sunt împărţite…
Dulcea viaţă fără verighetă
Pe de o parte, viaţa „fără verighetă” are avantajele ei: X Nu rişti să te transformi, pe nesimţite, în bucătăreasa şi spălătoreasa casei X…nici să faci o mulţime de compromisuri doar pentru „a avea linişte în casă”. X Ai mai mult timp liber. X Poţi trăi împreună cu un bărbat, bucurându-te de avantajele vieţii în doi, fără să rişti să treci prin traumele pe care le presupune un proces de divorţ şi un partaj complicat.
Pe de altă parte, există destule dezavantaje: X Cel mai mare este imposibilitatea de a le oferi un mediu familial sigur şi stabil copiilor, principalele victime ale schimbării mentalităţilor. X Un studiu efectuat în Marea Britanie a relevat o realitate alarmantă: copiii care trăiesc cu părinţii lor necăsătoriţi sunt de 20 de ori mai expuşi abuzurilor fi-zice şi psihice decât cei cu părinţi căsătoriţi. X Trei sferturi din copiii care s-au născut în afara căsătoriei riscă să asiste la despărţirea părinţilor lor înainte de a împlini 16 ani, în timp ce doar o treime dintre cei cu părinţi căsătoriţi vor avea aceeaşi soartă. X Şansele ca o mamă necăsătorită să se mărite cu tatăl copilului ei sunt mici. Potrivit celui mai recent studiu efectuat în SUA, acest lucru se întâmplă doar în 44% din cazuri. X Riscul de despărţire este mult mai mare în cazul cuplurilor necăsătorite. X Conform statisticii, majoritatea persoanelor care trăiesc într-o relaţie de concubinaj vor ajunge să trăiască cel puţin încă o altă relaţie de concubinaj cu final nefericit. După ce ai trecut deja prin despărţirea de un partener de viaţă, te desparţi, se pare, cu din ce în ce mai multă uşurinţă. Ori acest lucru contravine nevoii oamenilor – şi, în special, a femeilor – de stabilitate. X În relaţiile neoficializate, pot să apară situaţii patrimoniale neclare şi există riscul unor pierderi de bunuri sau al unor situaţii complicate în cazul decesului partenerului de viaţă. X Cuplurile necăsătorite sunt mai puţin fericite decât cele căsătorite şi, potrivit unui studiu recent, de trei ori mai expuse depresiei. X În cele din urmă, dar nu în ultimul rând: s-a demonstrat ştiinţific că persoanele căsătorite au mai puţine probleme cu sănătatea decât cele necăsătorite.
Femeile nu mai vor „la cratiţă”
Dacă visul bunicii era să găsească un soţ bun, care să devină tatăl copiilor ei şi pentru care să gătească bunătăţi, dorinţele nepoatelor se situează la polul opus: afirmare profesională, independenţă şi bucate delicioase, dar… de la restaurant.
Emanciparea, dorinţa de a nu depinde de un soţ din punct de vedere financiar, dorinţa de afirmare profesională sunt unele din motivele care le fac pe tinerele din zilele noastre să prefere concubinajul în locul căsătoriei. La unele, mai poate exista şi teama că partenerul ales nu e cel potrivit, teamă care se naşte din experienţe proprii neplăcute cum ar fi: parteneri incompatibili, experienţe traumatizante legate de viaţa de cuplu, existenţa unei familii parentale care nu i-a oferit stabilitatea de care avea nevoie etc. Există multe femei care pun mare preţ pe afirmarea profesională. Pentru acestea, concubinajul e varianta care le oferă o independenţă mai mare. În plus, multe femei moderne preferă să devină mame abia după vârsta de 30 de ani, când se consideră împlinite din punct de vedere profesional şi material. Psiholog Anca-Elena Vinţeanu