Turneul final al Campionatului Mondial de fotbal durează o lună – o perioadă groaznică pentru căminele cu un singur televizor şi, în general, un interval în care…
… bărbaţii se hrănesc cu iluzia că ar fi trecut pe primul plan, iar ei ar fi devenit, ca prin farmec, mai importanţi decât sunt în anii în care nu e niciun Mondial. După această lungă introducere, tributară la rândul ei unor stereotipuri de gândire, să încercăm să dăm mai încet vuvuzelele şi să ne concentrăm asupra clişeelor fotbalistice.
Pe cele autohtone le-aţi auzit, neîndoielnic, de prea multe ori.
Le zic fotbaliştii şi ziariştii la grămadă, din comoditate sau parcimonie intelectuală: balonul e rotund, viaţa merge înainte, şi ei sunt tot 11, meciul nu e dinainte jucat, ocaziile se răzbună, arbitrul e suveran, eu îmi văd de treabă, dacă mă vede domnul Lucescu poate iese soarele şi pe strada mea.
Dar cum ai noştri se încăpăţânează se nu se califice nicăieri de la o vreme încoace, toate acestea sunt de domeniul trecutului (desigur, şi al viitorului, întrucât campionatul intern se va relua şi, o dată cu el, şi constanta obsesie dinamovistă „lăsaţi-ne să ne pregătim de Liga Campionilor”).
În prezent, fotbaliştii noştri nu mai cuvântă decât pe messenger (cititoarele care îşi fac cultura generală din tabloide ştiu şi cine e stelistul Dodel, şi stadiul relaţiei acestuia cu „bomba” de celulită), astfel încât dificila sarcină de a zgâria auzul cu expresii uzate le revine mai ales comentatorilor sportivi. Cinste lor, cinste lor, cinste clişeiştilor!
Ei nu ratează niciuna, începând cu cele mai cunoscute: poreclele naţiunilor. Camerunezii sunt lei neîmblânziţi, americanii – yankei, sud-coreenii sunt denumiţi războinici nu ştiu de care, olandezilor li se zice batavi după nişte vechi triburi germanice, englezii sunt fiii Albionului, nigerienii – vulturi, australienii – canguri, neozeelandezii – kiwi, nemţii – panzere, sud-africanilor li se aminteşte că sunt urmaşii burilor.
Tot extrem de frecventă e elipsa lexicalizată: ca să fie mai scurt, zicem direct Mondialul fără să precizăm că e un campionat, fotbaliştii văd roşu în faţa ochilor omiţându-se menţionarea cartonaşului, spunem margine presupunând că ar şti toată lumea că urmează o aruncare.
Ar fi foarte comod să conchidem că de la vuvuzele am devenit cam Waka-waka, iar după ciocnirea celor mai puternice naţiuni promitem să ne facem Bafana Bafana de treabă. Doar că am păcăli şi fotbalul, şi limba română. Vom furniza în continuare mari surprize, vom avea prestaţii de excepţie şi vom culmina cu realizarea performanţei de a face o figură frumoasă. C-aşa-i în fotbal!
Horia Ghibuţiu este senior editor Evenimentul Zilei şi unul dintre moderatorii emisiunii „Evenimentele zilei” difuzate de luni până vineri de B1 TV.