Cum poţi să devii ghid turistic

De Revista Unica pe

Poţi fi regizor, povestitor şi tovarăş de drum într-o călătorie memorabilă. Cum o faci să fie şi povestea ta?
E opt dimineaţa şi printre clădirile înalte ce înconjoară hotelul Opera se strecoară dâre prelungi de soare ce anunţă o zi caldă. Sunt pregătită să fiu ghid prin Bucureşti, deşi recunosc că sunt leneşă şi rareori mă aventurez mai departe de Calea Victoriei. Spre norocul meu, călătoria începe din Piaţa Revoluţiei.

Întrebări – capcană

Din hotel iese un cuplu de australieni de vârsta a treia, bronzaţi şi tonici. Doamna Jana Căpitanu, ghida lor privată (şi consiliera mea de carieră), îi întâmpină cu acelaşi ton vesel, în timp ce eu repet preocupată în minte ce am citit despre Ateneu şi Palatul Regal. „Orice ghid român trebuie să pregătească trei „eseuri””,
îmi spune doamna Căpitanu, „despre Ceauşescu şi comunism, despre Dracula şi despre ţigani.”  Dar oricâte eseuri ai pregăti, ca ghid privat, nu poţi evita situaţiile neprevăzute: întrebări despre subtilităţi ale codului rutier, de exemplu, sau o pană de cauciuc pe drumul spre Bran.

Ce şi pe cine trebuie să ştii?

Orice tur de oraş sau de ţară e un tur de forţă, dar munca de ghid nu începe aici. Teoretic, începe cu un curs specializat de un an, recunoscut de Ministerul Turismului. De acolo, pleci cu brevetul de ghid în buzunar, dar cu nicio garanţie că vei fi angajat. „Sunt  foarte mulţi oameni bine pregătiţi, îmi spune ghida mea între două lecţii de istorie recentă, majoritatea au una – două facultăţi şi cunosc perfect două – trei limbi străine.” Orice experienţă te ajută la început (ai fost instructor de schi sau animator de tabără?), iar primele ieşiri sunt „pe autocar” – cu grupuri mari şi cu program fix, fără surprize. Mai târziu, îţi poţi permite să te desprinzi de o agenţie şi să devii freelancer. Un ghid începător câştigă între 500 şi 1000 de euro, iar cei experimentaţi între 1500 şi 3000 de euro pe lună (cu tot cu bacşiş). „În industria turistică bacşişul e o instituţie, până şi japonezii, care nu au cultura bacşişului, sunt puşi în temă de agenţiile de turism“. Munca e solicitantă, deseori de 10-12 ore pe zi. Dar ca să ai de lucru, trebuie să fii sigură că toate agenţiile au auzit de tine, iar cea mai bună portavoce sunt recomandările turiştilor cărora le-ai făcut o vacanţă de vis.

Cum îi faci să te iubească?

Am spus deja că decumentarea e foarte importantă, dar nu e totul. Îţi mai trebuie o dicţie bună, o fire voluntară şi pedagogică (adică muuultă răbdare), prezenţă de spirit şi organizare perfectă. Odată ce ai totul sub control, poţi să te bucuri şi tu de vacanţă alături de grup (sau fără el, când ai parte de o pauză).
E o ocazie imensă de a vedea locuri şi a fi plătită pentru asta, iar dacă te distrezi şi eşti plină de energie, ceilalţi vor dori să ţi se alăture.
Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro