Un reprezentant al Bisericii a afirmat că Regina Elisabeta a murit „fără regrete”. Însă se pare că lucrurule nu au fost chiar așa. Regretata suverană a avut un singur regret, de la urcarea pe tronul Marii Britanii, iar acesta a urmărit-o tot restul domniei sale.
Pe 21 octombrie 1966 elevii și profesorii școlii Pantglas din Aberfan, un mic oraș din Țara Galilor, se pregăteau să își înceapă orele în momentul în care s-a produs tragedia. Un „deșeu” sau un surplus de deșeuri miniere s-a prăbușit pe școală, îngropându-i pe toți cei blocați acolo într-o avalanșă de nămol, ucigând 116 copii și 28 adulți.
În timp ce Regina a fost informată despre tragedie la scurt timp după ce s-a produs, ea a așteptat opt zile pentru a vizita comunitatea galeză, o întârziere pe care a regretat-o enorm.
„Aberfan a afectat-o profund pe Regină, cred, când a mers acolo. A fost una din puținele ocazii în care a vărsat lacrimi în public”, a dezvăluit Sir William Heseltine, care a servit la biroul regal de presă la acea vreme în documentarul „Elizabeth: Our Queen”.
„Cred că a simțit că s-ar fi putut duce acolo puțin mai devreme. A fost un fel de lecție pentru noi că trebuie să arăți simpatie și să fii acolo la fața locului, ceea ce cred că oamenii au tânjit de la ea”, a mai spus acesta.
Potrivit biografiei „Elizabeth the Queen” scrisă de Sally Bechdel Smith, precauția monarhului nu a fost o decizie luată din lipsă de interes, ci mai degrabă din punct de vedere practic.
„Oamenii vor avea grijă de mine. Poate vor rata vreun biet copil care ar fi putut fi găsit sub dărâmături”, a spus Regina Elisabeta, potrivit lui Smith.
În ciuda numeroaselor sugestii de a face călătoria, suverana a rămas hotărâtă în decizia luată.
„Am continuat să prezentăm argumentele, dar nimic din ceea ce am spus nu a putut-o convinge”, a spus un consilier de-al monarhului biografului Robert Lacey.
În schimb, regina l-a trimis la Aberfan pe soțul ei, Prințul Philip. De asemenea, cumnatul ei, Lord Snowdown, a călătorit acolo singur, notează townandcountrymag.
În pofida remușcării monarhului pentru decizia ei inițială, pentru mulți supraviețuitori, prezența sa a reprezentat un confort.
„Dacă regina regretă că nu a venit aici imediat, cred că este un lucru deplasat”, a afirmat Jeff Edwards, un supravietor al tragediei.
„Când a ajuns era vizibil supărată, iar oamenii din Aberfan au apreciat prezența ei. A venit când a putut și nimeni nu ar trebui să o condamne că nu a mers mai devreme, mai ales când totul era un dezastru”, a mai spus Edwards, care avea doar 8 ani în momentul accidentului.
În general, Regina nu își exprima sentimentele în public. Însă, la Aberfan, ea a lăsat garda jos și chiar a lăcrimat în public.
„Singurul lucru pe care mi-l amintesc despre dezastrul Aberfan a fost sosire reginei și faptul că a plâns”, a precizat Sir Mansel Aylward în anul 2012.
Un reprezentant al Bisericii a afirmat că Regina Elisabeta a murit „fără regrete”. Însă se pare că lucrurule nu au fost chiar așa. Regretata suverană a avut un singur regret, de la urcarea pe tronul Marii Britanii, iar acesta a urmărit-o tot restul domniei sale.