Statisticile arată că meteodependența este întâlnită de trei ori mai mult în cazul femeilor decât la bărbați. Vremea rea, ploaia şi modificările de presiune atmosferică ne afectează starea de spirit, articulaţiile şi secreţiile hormonale. Află totul despre durerile de toamnă, care sunt si cum le combaţi cu remedii naturale. Până nu foarte de mult, la fel ca şi stresul ori depresia, meteosensibilitatea intra în categoria bolilor "închipuite". Şi asta pentru că majoritatea oamenilor nu puteau să înţeleagă cum se poate schimba starea de sănătate după cum bate vântul, mai bine spus, după starea vremii. Ei bine, după studii îndelungate, specialiştii au ajuns să trateze acest fenomen, din ce în ce mai răspândit, cu multă seriozitate. Căci, în întreaga lume, milioane de oameni suferă din cauza capriciilor vremii, iar oscilaţiile meteorologice le fac viaţa amară. Cu toate astea, chiar dacă ne încadrăm în această categorie, nu suntem consideraţi bolnavi, ci... meteosensibili!"Dureri de oase", sau de ce se inflamează articulaţii când afară plouăTe-ai obişnuit deja cu astfel de afirmaţii? Ar fi indicat să nu te complaci. Da, e posibil să fie vorba despre o sensibilitate la schimbările meteo. Dar ia în calcul şi faptul că reumatismul e o boală adevărată, care, în cele mai multe cazuri, reacţionează la fel. De fapt, nu asta înseamnă fenomenul meteosensibilitatii. Aşa cum fiecare om e diferit în felul său şi cum fiecare afecţiune se manifestă diferit de la persoană la persoană, la fel se întâmplă şi în cazul sensibilităţii faţă de schimbările meteorologice. Tocmai din acest motiv, e destul de dificil de schiţat o listă de simptome specifice comune. În plus, contribuie substanţial şi bolile de care suferim deja, cronice sau acute. De aceea, e bine ca, înainte de a ne încadra singuri în categoria meteodependenţilor, să ţinem un fel de jurnal al stărilor noastre, pe o perioadă de cel puţin 6 luni, în care să notăm orice modificare resimţită în organism. Apoi, doar medicul e în măsură să pună diagnosticul precis şi să ofere soluţiile necesare.Reacţia sistemului imunitar la sedentarismDe ce ajungem meteosensibili? Specialiştii cred că din cauza faptului că petrecem tot mai mult timp în spaţii închise, sistemul imunitar nemaifăcând faţă schimbărilor climatice. Chiar dacă toate fenomenele meteorologice contribuie la modificarea stării de sănătate la meteodependenţi, cele mai grave sunt variaţiile de presiune atmosferică. La cardiaci, riscul apariţiei crizelor de anghină pectorală, aritmie şi infarct creşte considerabil la trecerile bruşte de la cald la frig şi invers.Cei ce se ştiu uşor depresivi trebuie să ia măsuri de precauţie suplimentare pe timp de ceaţă sau atunci când cerul se înnorează şi lumina zilei e mai puţin intensă. Ceaţa mai poate provoca şi probleme respiratorii şi pulmonare. Vântul rece poate declanşa crize de angină, în vreme ce magnetismul terestru şi cel atmosferic influenţează sănătatea în ansamblu.Tipuri de meteosensibilitate: ce te doare când se strică vremea toamna şi de cePotrivit specialiştilor, există mai multe tipuri de meteosensibili. Astfel, cei care trec cu uşurinţă peste schimbările meteo bruşte, fără vreun disconfort, sunt meteoroadaptabili.Meteorosensibilii fac parte din categoria celor care suferă de ulcer, reumatism, boli articulare, cardiovasculare, dereglări ale sistemului neurovegetativ, depresivii.Persoanele care se confruntă cu migrene, stări de nervozitate, de disconfort, la capriciile vremii, se încadrează printre meteorodependenţi. Iar anticipativii sunt cei care, prin stările pe care le resimt la nivelul unor cicatrice vechi de pe corp ori în locul unei intervenţii chirurgicale sau fracturi vechi, pot prezice starea vremii cu câteva zile înainte.Simptome des întâlnite toamna şi primăvaraUnele persoane ameţesc, au stări de vertij, palpitaţii, se sufocă şi simt o greutate apăsătoare pe piept, în vreme ce altele suferă din cauza durerilor insuportabile de oase şi articulaţii. Pe de altă parte, unii resimt stări de slăbiciune accentuată, dureri de burtă, dereglări digestive. Alţii se plâng de dureri de cap, chiar migrene, de transpiraţie excesivă, insomnii, irascibilitate şi chiar depresie. Există însă şi femei a căror menstruaţie "depinde" întrucâtva de schimbările climaterice, la fel ca şi buna funcţionare a sistemului endocrin. Dacă ştii că starea vremii îţi creează astfel de probleme, fii cu ochii pe buletinele meteo! Nu evita curele de vară la mare, băile termale, salinele, plimbările lungi în aer curat.Citeşte mai departe şi vezi ce remedii naturale există la îndemână toamna pentru dureri de spate, dureri de oase, dureri de cap şi depresie cauzate de venirea toamnei, pe pagina următoare!Consumă ovăz pentru depresie, insomnii şi colesterol măritEste recunoscut că dă rezultate bune în caz de depresie, oboseală extremă, convalescență, surmenaj, insomnie, meteosensibilitate, afecțiuni renale, hipotiroidie, impotență, sterilitate, osteoporoză, spondiloză anchilozantă, artroză, obezitate, ateroscleroză, astm bronșic, hipercolesteromie etc. Poate contribui la încetinirea procesului de îmbătrânire și s-au văzut rezultate bune la bolnavii de cancer care îl consumau regulat. Conținutul său bogat în fibre ajută digestia și previne creșterea colesterolului. Uz intern: se consumă înmuiat în lapte sau fiert. Sucul de ovăz verde se obține prin stoarcerea plantelor fragede. Se poate amesteca şi cu suc de mere pentru a fi mai gustos. Când îl recoltezi: Ovăzul verde se culege primăvara devreme, iar boabele - toamna, când ajung la maturitate.Încearcă pălămida pentru inflamaţia articulaţiilor şi variceEste prezentă în bucătăria altor popoare. Rădăcinile plantelor tinere se consumă gătite sau crude. Principalele acțiuni sunt tonice, diuretice, astringente și antiinflamatoare. Atenție, însă: supradozajul determină iritații și inflamații. Extern, este folosită pentru combaterea varicelor. Uz intern: rădăcina, bine spălată, se poate consuma, ca atare, în salate sau mâncăruri. Uz extern: din planta întreagă, tocată mărunt se face un decoct (o parte plantă, o parte apă). Se fierbe timp de 40-60 de minute şi se lasă acoperit patru ore. În fiertură se înmoaie fâşii de țesătură naturală, nevopsită, cu care se pansează picioarele. Se lasă timp de două-patru ore. Când o recoltezi: Rădăcinile se culeg în martie-aprilie, iar restul plantei, în iunie-iulie.Foloseşte osul iepurelui pentru colici renale şi alergiiPreparatele obținute din rădăcini de osul iepurelui au acțiune diuretică. S-au observat efecte bune în artritele cronice, stări alergice și, în special, în eczeme și prurit. Este recomandat și în insuficienţă cardiacă şi circulatorie, artrite cronice, reacţii alergice, colici renale, hipertrofie de prostată și în cazul copiilor cu debilitate fizică sau rahitism. Nu se cunosc contraindicații. Uz intern: sub formă de decoct preparat dintr-o lingură de pulbere de rădăcină la o cană cu apă. Se beau una-două căni pe zi, în mai multe reprize. Uz extern: se prepară un decoct din 50 g rădăcini mărunţite, 50 g frunze de nuc şi 20 g cimbru la doi litri de apă. Se folosește în apa de baie. Când îl recoltezi: Rădăcina se extrage din pământ, fie în martie-aprilie, fie în luna septembrie.Consumă păducel ca să scapi de insomnii şi depresia de toamnăPreparatele standardizate din flori şi frunze de păducel ajută inima să funcționeze mai bine, dilată vasele de sânge și îmbunătățește circulația sangvină. S-a mai demonstrat că are efecte sedative și diuretice. Este indicat în caz de insuficiență cardiacă, tahicardie, hipertensiune, arterioscleroză şi ca antispastic. În cazul bolnavilor cardiaci, preparatele pe bază de păducel se vor administra numai la recomandarea medicului curant. Uz intern: infuzie preparată dintr-o linguriţă rasă de flori şi frunze la o cană cu apă. Se bea, treptat, seara, înainte de culcare, îndulcită cu miere. Este de preferat însă să folosești produsele fitoterapeutice standardizate pe bază de păducel. Când îl recoltezi: Frunzele și florile se culeg în aprilie-mai, iar fructele, în intervalul septembrie-noiembrie.Sursa foto: Shutterstock