Adela Dumitrașcu s-a născut la Brașov, este oceanograf și geofizician și a participat la două expediții la Polul Nord – una pe durata verii-toamnei la Polul Nord, cu vasul spărgător de gheață suedez Oden. În a doua expediție, MOSAiC, a avut șansa să ajungă la Polul Nord pe durata iernii, din noiembrie 2019 până în aprilie 2020 – unde a avut total o altă experiență!
Cum te pregătești pentru o expeditie polara? Fizic, incerc sa ma ingras in primul rand! Conditia fizica e foarte importanta, dar de obicei ma antrenez prin dans destul de mult in fiecare saptamana. Incerc sa-mi obisnuiesc corpul cu temperaturi scazute, baile in apa rece sau cu gheata functioneaza foarte bine si folosesc exercitii de respiratie pentru a-mi controla corpul. Mental cred ca sunt pregatita de ani de zile cat am fost pe vase si lucrand pe mare!
Cel mai inutil lucru la care ma gandesc pe care cineva si-l poate lua intr-o expeditie la Polul Nord e make-up! Dar, si eu am avut cu mine makeup si chiar am folosit de Craciun si Revelion ;) Telefonul mobil e un alt lucru inutil, mai ales pe gheata, chiar folosit numai pentru poze – bateria “moare” in cateva minute.
A vedea Polul Nord iarna este o experienta poate unica, e greu de descris cat de frumos este peisajul arctic, inghetat, batut de vant, sub clar de luna plina, mai ales cand auzi si gheata miscandu-se! A constientiza de asemenea cat de departe suntem, inghetati intr-un loc foarte greu de ajuns (e de exemplu mult mai usor si mult mai aproape de ajuns la astronautii de pe statia ISS decat la noi) ofera o placere pe care fiecare explorator vrea sa o traiasca!
Multi considera ca lipsa internetului pentru aproape 5 luni ar fi cea mai mare rupere de realitate, dar chiar e o lipsa necesara si benefica de multe ori. Cel mai mult mi-au lipsit fructele si legumele proaspete in alimentatie. Au urmat patru luni in care alimentatia a fost bazata pe alimente conservate, iar stilurile culinare german si rusesc m-au facut sa-mi lipseasca si mai mult mancarea buna de acasa, fie din Suedia sau stilul romanesc culinar.
Cel mai neplacut lucru pentru mine cred ca au fost degeraturile constante la degetele de la maini! E vorba de numai cateva secunde intre a-ti simti degetele reci si a dobandi degeraturi, cel putin in cazul meu! E foarte, foarte important cand simti putin frigul deja de a incerca sa te incalzesti imediat! Nu am avut degeraturi serioase, dar recuperarea e grea cand trebuie sa muncesti in fiecare zi pe gheata.
In zona arctica, un atac al unui urs polar ar fi o situatie-limita, dar nu s-a intamplat pana acum. Oricum toti cei care lucreaza pe gheata trebuie sa stie cum sa foloseasca o arma si cum sa sperie un urs polar.
Imi masor satisfactia profesionala prin libertatea de a-mi exercita ideile, de a avea proiecte creative, de a combina diferite stiluri de munca. Atata timp cat am ceva nou de invatat am si o satisfactie, nu numai in plan profesional, dar aplic aceeasi idee si in viata personala.
Sper ca toti oceanografii in timpul lor liber danseaza balet si tango ;) Cel putin eu asta fac, sau calatoresc cand am mai mult timp liber! Altfel citesc foarte multe carti sci-fi sau imi intalnesc prietenii!
Dupa munca de laborator de pe vas am de ales intre sauna, piscina, sala sau poate un pahar de vin in barul de la bord:) Avem si cinema la bord sau un salon de recreere unde jucam carti sau alte jocuri sociale! Twister a fost foarte popular ca joc si bineinteles barul, care era deschis de doua ori pe saptamana!
Cuvantul “cariera” nu-mi place deloc, ma face tot timpul sa ma gandesc la sclavie cumva. Munca si tot altceva ce fac in viata o fac din placere, cand simt ca-mi pierd libertatea, caut o alta cale! Dar au fost multe highlighturi in viata profesionala si poate expeditia MOSAiC este highlightul de pana acum, pentru ca a avut un impact positiv si asupra vietii personale si nu numai asupra celei profesionale.
In expeditii ziua incepe la 7 a.m., cand avem un meeting pentru a evalua riscurile de munca pe gheata, dupa care imbracatul dureaza intre 10-30 minute, apoi incalzim scuterele de zapada (greu de pornit la -30 sau -40 grade C) si incarcam saniile cu echipamentul necesar pentru a fora in gheata. Ne petrecem intre 2-6 ore de munca pe gheata, foram in gheata, masuram temperatura ghetii, analizam structura, luam profiluri de zapada si flori de gheata. Aceste probe sunt aduse la bord, topite sub vacuum in pungi speciale, iar gheata topita este analizata in laboratorul nostru de la bord cu instrumente speciale.
Analizand alaturi de echipa mea de cercetatori probele de gheata, zapada, flori de gheata, apa marii si aerul vrem sa intelegem procesele bio-geo-chimice care au loc intre apa marii/gheata/zapada si atmosfera. Aceste procese si fluxurile de gaze in zona arctica pot inbunatati modelele climatice si viitoarele prognoze de vreme si clima pe Terra.
Echipa de cercetatori a fost minunata, am devenit o familie, am descoperit vulnerabilitatile fiecaruia, e foarte important sa avem grija unii de altii cand lucram impreuna in fiecare zi, locuim impreuna intr-un spatiu mic, barierele personale sunt usor eliminate, nu exista “privacy”!
Prima expeditie a fost pe durata verii-toamnei la Polul Nord, din iulie pana in octombrie 2018 cu vasul spargator de gheata suedez, Oden. A doua expeditie, MOSAiC, am avut sansa sa ajung la Polul Nord pe durata iernii, din noiembrie 2019 pana in aprilie 2020 – total alta experienta! Munca a fost aceeasi in ambele expeditii, dar conditiile au fost mult mai grele pe durata iernii, bineinteles! Pentru mine e o placere sa lucrez in expeditii, nu o consider munca deloc, chiar daca imi petrec multe ore pe gheata si in laborator.
Suedia este controversata pentru abordarea pe care o are pentru COVID-19. Majoritatea populatiei asculta de recomandarile institutului da sanatate publica. Viata este destul de normala, nu am avut lockdown, oamenii lucreaza de acasa daca se poate, restaurantele au fost deschise, dar spalatul pe maini si dezinfectantul sunt aplicate peste tot, iar in statiile de autobuz de exemplu, controlorii ofera dezinfectant celor care asteapta. Vara, in Suedia, este sfanta si nu cred ca poti tine suedezul in casa oricum:)
Da, in meseria mea sunt mult mai multi barbati decat femei, mai ales in domeniul tehnic si de inginerie, chiar si in Suedia, care este o tara destul de egalitara. In echipa mea de ingineri si tehnicieni sunt singura femeie, de exemplu. La nivel avansat academic predomina din nou barbatii. Si bineinteles si in Suedia sunt inca barbati care considera ca “mansplaining”-ul este necesar sau ca o femeie nu poate tine o surubelnita si i-ar pune o tigaie in mana in schimb:) Dar aceste cazuri nu sunt frecvente si clar nu in anturajul meu!
Fiecare din noi putem sa ne ocrotim planeta prin a reduce consumul in general, prin a refolosi lucruri si obiecte, prin a recicla cat mai mult, prin a reduce plasticurile (sacosele de panza purtate in geanta sau rucsac sunt o alternativa foarte buna la supermarketuri), prin a cultiva cat mai mult posibil in gradina din fata blocului sau pe balcon, prin a curata in fata blocului sau in gradina, prin a aduna gunoaiele, prin a nu folosi peturi de plastic, prin a planta copaci, prin a folosi transportul in comun sau bicicleta, prin a cumpara produse locale, prin a fi responsabili si a ne gandi tot timpul care este amprenta noastra asupra planetei si ce viitor vrem sa lasam generatiilor viitoare.
Situatii-limita in expeditii? Cel mai mare pericol este focul la bord, in orice climat, si evacuarea vasului. Insa suntem antrenati si pregatiti pentru o astfel de situatie. O alta situatie poate fi una medicala, am avut cateva evacuari medicale, dar am avut noroc ca am fost destul de aproape de tarm pentru un elicopter sa evacueze persoana respectiva. O alta situatie medicala a fost in prima mea expeditie la Polul Nord cand o colega a cazut in apa, prin gheata, dar am reusit imediat sa o scoatem din apa, elicopterul era pornit deja si in 10 minute am aterizat inapoi pe vas, fara o situatie medicala grava.
Lucruri utile intr-o expeditie polara? Ma gandesc la ce am folosit eu in fiecare zi, sunt pernitele incalzitoare de maini! Mi-au salvat degetele de degeraturi nenumarate ori! Alte lucruri utile ar fi: un telefon Iridium (telefon prin satelit), mancare uscata, franghie, arma (dar trebuie permis special) si bineinteles haine speciale pentru climat! Eu tot timpul am in rucsac oriunde merg, un multitool, franghie, duct tape (banda adeziva argintie), trusa medicala si nuci:)
Oceanografia este un domeniu amplu cu sub-domenii interconectate si o intelegere a stiintelor naturii de ansamblu este necesara.
Adela Dumitrașcu s-a născut la Brașov, este oceanograf și geofizician și a participat la două expediții la Polul Nord – una pe durata verii-toamnei la Polul Nord, cu vasul spărgător de gheață suedez Oden. În a doua expediție, MOSAiC, a avut șansa să ajungă la Polul Nord pe durata iernii, din noiembrie 2019 până în aprilie 2020 – unde a avut total o altă experiență!