Book review: „Iubirile Croitoresei”. Când destinul ți-l fac alții

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Când aud despre o carte că e bestseller internațional îmi amintesc de ceea ce spunea un redactor de la New York Times Book Review, că multe „succese” intenaționale de vânzare sunt datorate presei și recenziilor și doar o mică parte își merită titlul, dovedit în cifre solide.
Şi are dreptate: o carte foarte bine vândută în Statele Unite poate să treacă neobservată într-o librărie din Londra sau Paris. Cât despre piaţa din România…s-ar putea scrie cărţi, fiindcă nu există un public fidel care să cumpere carte în mod constant. E bine că alegem o carte la recomandarea cuiva, e bine că încă ne mai cumpărăm cărţi, deşi nu apar constant pe lista de shopping şi ar fi excelent dacă am mai şi citi măcar unele dintre ele. Cum ar fi aceasta: Iubirile croitoresei de María Dueñas.
Prima dată când am auzit titlul m-am gândit că e un chick-lit, o poveste uşurică plină de liste de branduri, descrieri de obiecte vestimentare şi locuri fancy, lectura perfectă pentru o fashionista care trebuie să ştie tot ce mişcă în modă. Citind cronicile apărute în diverse publicaţii, am răsuflat uşurată: nu e chick-lit, e despre nişte branduri, dar au parfum de epocă, descrie în detaliu nişte obiecte vestimentare, dar sunt piese legendare, povesteşte despre nişte locuri fancy, dar multe dintre ele nu mai există acum şi apar doar în cărţile de istorie.
Citind cartea, mi-am dorit să o cunosc pe María Dueñas şi să o întreb cât timp i-a luat să creeze această perfectă tapiserie istorică, în care a îmbinat perfect destinul unei femei spectaculoase cu personaje care au influenţat desfăşurarea unor evenimente din Războiul Civil spaniol şi din cel de-Al Doilea Război Mondial. Unii critici au susţinut că Iubirile croitoresei este un melanj ideal de Casablanca şi Umbra vântului a lui Zafon, alţii că are pasaje demne de inclus în manualele de istorie, într-atât este de documentată. Mie mi-a plăcut! Şi aş reciti-o! Şi o recomand!

Citeşte continuarea pe pagina următoare!

În primul rând, cred că este un roman despre feminitate şi puterea femeii de a se ridica şi a merge mai departe, după o lovitură cruntă. Ştiţi vorba aia „şi bătută, şi …., şi cu banii luaţi”? María Dueñas a întors cu măiestrie clişeul frumoasei seduse şi abandonate de un nemernic în favoarea personajului principal, Sira Quiroga. Şi a făcut ca lucrurile să evolueze firesc şi să te includă în realitatea personajului, pentru că doar în poveştile stupide o femeie îl cunoaşte pe fătul- frumos-cu-portofelul-doldora imediat după ce e părăsită de cel pe care îl credea bărbatul vieţii ei. Suferinţa vine prima, e urmată de perioada în care încerci să te aduni şi să mergi mai departe şi în mod normal vine şi precauţia în următoarele relaţii.
Să revenim la poveste şi la personaj. Sira e fiica unei croitorese modeste, Dolores, şi trăieşte la Madrid. Prima relaţie, cu Ignacio, ajunge până la promisiunile de căsătorie, dar evenimentul nu se mai produce, fiindcă în scenă intră fantele Ramiro. Care o zăpăceşte, o înrobeşte şi, după ce Sira îşi cunoaşte tatăl bogat şi primeşte o oarece zestre, o convinge să intre în afaceri şi să plece în Tanger, în Protectoratul spaniol. Acolo lucrurile devin din roz în gri şi apoi peisajul se întunecă dramatic: Sira află că este însărcinată, dar tocmai atunci Ramiro dispare cu zestrea ei şi o lasă să se descurce cu nota imensă de plată de la hotel. Un poliţist care ascunde sub masca dură un suflet mare o ajută să îşi găsească un adăpost în pensiunea ţinută în Tetuan de o femeie cu un trecut păcătos şi un prezent dubios, Candelaria. Ea va fi cea care îi va schimba destinul Sirei, ajutând-o să îşi deschidă un atelier de croitorie de lux; şi pentru că ar fi fost absurd ca acesta să fie un gest total dezinteresat, Candelaria primeşte jumătate din câştigurile croitoresei.
Compensează câteva capitole mai încolo când aflăm că mica avere astfel adunată se duce pe medicamente şi consultaţii pentru chiriaşii ei nevolnici.

Citeşte continuarea pe pagina următoare!

Între timp lucrurile se precipită în Spania şi confruntările dintre naţionalişti şi republicani fac din ce în ce mai multe victime. Sira începe să aibă o clientelă aleasă care, în ciuda tensiunilor din Europa, continuă să trăiască bine. Intră în scenă Rosalinda Fox, un personaj care a încurcat şi descurcat multe iţe ale relaţiilor britanico-spaniole în perioada anilor 30 – 50 ai secolului trecut. Fiica unor britanici cu stare, ea şi-a petrecut adolescenţa în India, unde s-a şi căsătorit, la doar 16 ani. După naşterea unicului său fiu s-a îmbolnăvit de tuberculoză bovină şi a părăsit India pentru Elveţia, Anglia şi în final a ales Protectoratul spaniol. Aici trăieşte o mare iubire cu Juan Luis Beigbeder, bărbatul alături de care a intrat în istorie. Relaţia lor este întreruptă după câţiva ani, când Franco bănuieşte că amanta ministrului său de Externe spionează în favoarea britanicilor. Beigbeder cade în dizgraţie şi e trimis în arest, iar Rosalinda se refugiază în Portugalia. După ani, reiau corespondenţa dar nu se revăd; el a murit în mizerie, iar ea i-a supravieţuit încă cinci decenii. O frumoasă poveste de dragoste transpusă excepţional în cartea Maríei Dueñas, unde prietenia dintre Sira şi Rosalinda este unul dintre pilonii naraţiunii: croitoreasa o ajută pe englezoaică să iasă din situaţii delicate şi îi e alături în momentele de slăbiciune, iar Rosalinda o răsplăteşte cu loialitate şi cu ajutorul nesperat în aducerea mamei sale, Dolores, din Madridul devastat de război în tihnitul Tetuan.
Povestea Rosalinda – Juan Luis nu e singura ocazie în care autoarea dovedeşte o remarcabilă putere de inserţie a realităţii în ficţiune. Veţi afla detalii interesante despre cumnatul lui Franco, Serrano Suñer, despre ataşatul naval Alan Hillgarth – cel care are rolul de a o introduce pe Sira, devenită Arish Agoriuq, în tainele spionajului, despre tratativele duse de germani în Portugalia pentru exploatarea minelor de wolfram. Împreună pun la cale o metodă foarte ingenioasă de transmitere a secretelor aflate de Sira: un tighel în alfabetul morse, desenat pe un tipar de croitorie – încă un detaliu care dovedeşte versatilitatea narativă a scriitoarei.
Iubirile croitoresei este o carte care te ţine de la început până la final. Şi pentru că tot vorbesc despre final, vă va surprinde, pentru că este deschis. Veţi găsi mai multe scenarii posibile, toate la fel de credibile. Autoarea îşi lasă cititorii să scrie finalul cărţii în cheie personală. Pot elimina personajele nesuferite şi le pot răsfăţa pe cele favorite. Şi culmea e că orice final va fi la fel de bun!
Virginia Costeschi – BookMag

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Citeşte continuarea pe pagina următoare: 1 2 3

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton