Favoritismele în familie tind (deci nu este obligatoriu) să creeze personaje de genul –fetiţa lui tati şi băieţelul mamei. Ca un fel de favoritism de gen (feminin/masculin) – sursa, evident, de gelozie, negare, furie pentru copii.
Polarizarea aceasta a copiilor de gen diferit (fetita si baiat) catre cei doi parinti este oarecum explicabila in lumea animalelor, prin rivalitatea pe care o va percepe masculul alfa fata de progeniturile de sex masculin, pe care le priveste drept o amenintare la pozitia de lider.
In randul oamenilor, rivalitatea poate aparea din pricina unei amenintari indirecte – mama este fascinata de copil, astfel ca ii acorda mai putina atentie sotului, iar daca este vorba de un copil de sex masculin care, instinctiv, isi prefera mama (mai ales cand e foarte mic), tatal se poate simti lasat deoparte.
Citeşte continuarea pe baby.unica.ro