Opinia publica nu e de partea femeilor abuzate de propriul soţ. Adica, „din moment ce eşti luata cu acte, îi aparţii şi poate face ce vrea cu tine”, gândesc mulţi. Totuşi, exista o limita şi moduri de a te apara în cazul în care te afli într-o astfel de situaţie.
Violul marital e incriminat de legislaţia româna. Aceasta precizeaza ca „actul sexual de orice natura, cu un membru al familiei, prin constrângerea acestuia sau pro fi tând de imposibilitatea lui de a se apara ori de a-ţi exprima voinţa, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”. Se mai adaugă: „Pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi dacă victima e membru de familie – prin membri de familie se înţelege soţul sau alte rude apropiate”.
Violul conjugal este interzis
Deci, legal, violul conjugal este interzis. Problema este că mulţi dintre cei puşi să aplice legea sunt victimele unei mentalităţi care consideră că acesta este dreptul soţului şi nu se poate băga nimeni între cei doi. În plus, este mai greu de probat în instanţă, iar femeile din România nu îşi cunosc drepturile sau cred că nu se poate face nimic. Aşa că, de multe ori, rămân în situaţii care le pun în pericol sănătatea sau le fac să se simtă umilite, fără a avea un drept la replică.
Ce consecinţe negative are violul marital
Soţul ar trebui să înţeleagă că, în anumite momente, soţia nu poate sau nu vrea să aibă relaţii sexuale. Există perioade în care femeia nu poate face sex sau preferă să nu facă din cauza durerilor sau a disconfortului pe care actul le provoacă (anumite probleme ginecologice, sarcină, perioada de lăuzie, menstruaţie, administrarea unor tratamente care interzic contactele sexuale, perioade postoperatorii etc.). Chiar şi dacă refuzul nu are o justificare „obiectivă”, soţul nu are dreptul de a forţa. Nici în cazul în care femeia nu îşi doreşte un anumit tip de contact, fără a refuza relaţiile sexuale în general, partenerul nu ar trebui să insiste sau să folosească forţa pentru a i se face pe plac. Violul are multiple consecinţe negative – de la traume fizice la suferinţa psihică. Multe femei aflate în această situaţie au o stimă de sine scăzută, au depresii şi chiar gânduri de sinucidere.
Refuzul repetat duce la frustrare
„În general, un cuplu are o dinamică sexuală personală. Dacă refuzul de a întreţine relaţii sexuale cu soţul intervine în mod repetat şi de fiecare dată nejustificat, atunci partenerul acumulează frustrare şi apoi acţionează după propriile impulsuri, gânduri, dorinţe etc. Nu spun că astfel se justifică acest comportament al bărbatului, însă, dacă s-a ajuns aici, este clar că lucrurile nu merg bine în căsnicie. Probabil că cei doi nici nu comunică, femeia nu mai are dorinţă sexuală, a intervenit frica etc. De când e lumea şi pământul, soţia mai refuză: ba are o migrenă, ba este la menstruaţie etc. De la pretexte subtile până la respingeri categorice, ele sunt experte în aşa ceva. Ca psiholog, le îndemn să caute răspunsul la întrebarea: «De ce fac asta? De ce îşi interzic lor însele o plăcere?» Dacă au răspunsul, atunci ştiu încotro se îndreaptă căsnicia lor.”
La cine poţi apela dacă ai fost violată de soţul tău
Contacteaza centrul DGASPC de care aparţii cu adresa. Exista şi fundaţii care ajuta femeile aflate în situaţii dificile ce implica violenţa conjugala, cum ar fi:
– Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei – Artemis din Cluj, tel./fax: 0264.592.689, e-mail: artemis@rdslink.ro.
– Centrul de consiliere Casa Blu, Bucureşti, tel./fax: 021.311.46.36, e-mail: larisa.melencu@adpharma.com.
– Asociaţia Femina 2000, Roman, jud. Neamţ, tel./fax: 0233.742.167.
Ultima modificare ianuarie 17, 2015 12:27 pm