Amante, ibovnice, iubite: din istoria României nu au lipsit femeile "neoficiale"care însă au scris istorie alături de conducătorii noştri. De-a lungul timpului, s-au transmis din gură în gură multe istorii despre viaţa secretă a domnitorilor noştri, unele dintre ele fiind însă confirmate de către documentele vremii.Potrivit legendelor, ne-am obişnuit să-l considerăm pe Ştefan cel Mare un soţ veşnic infidel, cu amante şi copii din flori în toate târgurile şi colţurile Moldovei. Spre deosebire de bunicul său Alexandru cel Bun, care a avut 16 copii, dintre care doar doi fii legitimi, lui Ştefan nu i se cunoaşte cu certitudine decât un copil din flori: Petru Rareş. Singura relaţie extraconjugală certă a domnitorului Moldovei, cel puţin singura din care s-a născut un urmaş recunoscut de marele domn, a fost cea cu Maria Rareşoaia. Mama lui Petru Rareş era o boieroaică din părţile Hârlăului, căsătorită cu un bogat negustor de peşte, poreclit Rareş, adică cel cu părul rar, care Nu se ştie exact când s-a născut Petru Rareş, dar având în vedere că în momentul în care a luat pentru prima oara domnia, în 1527, era deja un bărbat în jur de 40 de ani, se poate presupune că a venit pe lume în intervalul 1487 - 1490, pe când era Ştefan cel Mare era căsătorit cu cea de-a treia soţie, frumoasa Maria-Voichiţa.Mihai Viteazul a căzut şi el pradă farmecelor unei frumoase doamne de la curtea lui Sigismund Báthory, pe care a cunoscut-o în 1595. Cu toate că ambii erau căsătoriţi (marele domnitor cu doamna Stanca, iar Velica, cu italianul Fabio Genga, favoritul lui Báthory), cei doi şi-au trăit aventura în văzul tuturor. În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia. De atunci, voievodul s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine "ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi". De altfel, încă din 1599, ea folosea titlul acordat doar soţiilor de voievozi: "Gospodja Velica" (Doamna Velica). În acelaşi timp, pe sigiliul personal figura şi pajura valahă. Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale. Nu se ştie care ar fi fost mersul lucrurilor, dacă domnitorul român nu ar fi fost asasinat.Numeroasele sale aventuri amoroase îl făcuseră celebru pe Alexandru Ioan Cuza prin saloanele Iaşilor şi Bucureştilor, încă înainte să devină domn. Una dintre cele mai pasionale poveşti de dragoste a trăit-o alături de Maria Obrenovici. Povestea lor de dragoste a fost cunoscută chiar şi de soţia marelui domnitor, care a acceptat să înfieze cei doi copii pe care soţul ei i-a avut cu amanta. Ba mai mult, Alexandru Ioan Cuza se afla împreună cu Maria Obrenovici atunci când organizatorii loviturii de stat l-au obligat să semneze actul abdicării. Ea l-a însoţit şi în exil, iar soţia domnitorului i-a urmat mai târziu împreună cu cei doi copii, întregind triunghiul amoros pentru care domnitorul a fost atât de blamat şi care, sunt de părere istoricii, i-au adus căderea.Carol al II-lea a fost unul dintre Playboy-ii recunoscuţi ai vremii sale, iar pasiunea pentru femei a culminat cu povestea de dragoste cu Elena Lupescu. Din clipa în care l-a cunoscut pe Carol al II-lea, în 1922, „Duduia” nu l-a părăsit pe acesta niciodată. A luptat cu înverşunare cu cei care o doreau îndepărtată de lângă principele moştenitor, folosindu-se de puterea ei de seducţie, de inteligenţă, dar şi de slăbiciunile lor. Şi a reuşit! Duduia pentru iubit, Lupeasca pentru ziarele vremii, înalta doamnă pentru camarila regală, Wolffeasa pentru cei care o denunţau ca spioana, a fost cea care a învins o regină şi-a îngenuncheat orice prejudecată. După divorţul de Regina Elena din 1928, mama Regelui Mihai, Carol Caraiman a trăit toată viaţa alături de Elena Lupescu. S-au căsătorit abia în 1948 la Rio de Janeiro şi au mai trăit împreună până 1953, la moartea Regelui Carol II.
VEZI