Intestinul nu este implicat doar în digestia alimentelor. La nivelul său se află o parte importantă a sistemului imunitar, iar microorganismele care trăiesc în tractul digestiv interacționează permanent cu celulele acestuia.
În același timp, interesul pentru alimentele fermentate a crescut, inclusiv pentru produse mai puțin cunoscute, precum păstura, numită și „pâinea albinelor”.
Păstura este un produs apicol obținut prin fermentarea naturală a polenului în fagure. Procesul îi modifică structura și compoziția, însă este important să facem diferența între ceea ce știm despre legătura dintre intestin și imunitate și ceea ce a fost demonstrat despre consumul păsturii.
Ce legătură există între intestin și sistemul imunitar?
Intestinul are două roluri importante: permite absorbția nutrienților din alimente și participă la protejarea organismului împotriva unor microorganisme sau substanțe nedorite.
Mucoasa intestinală formează o barieră între conținutul intestinului și restul organismului. În apropierea acesteia se află numeroase celule imunitare, care interacționează cu microorganismele și cu substanțele provenite din alimentație.
Un rol important îl are și microbiota intestinală, adică totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin, în special bacterii.
Aceste microorganisme participă la descompunerea unor componente alimentare și produc substanțe care pot interacționa cu celulele intestinale și imunitare.
O lucrare de sinteză publicată în Frontiers in Immunology în 2023, intitulată The Role of Intestinal Microbes on Intestinal Barrier Function and Host Immunity from a Metabolite Perspective, descrie modul în care metaboliții produși de microbiota intestinală participă la comunicarea dintre intestin și sistemul imunitar.
Cercetările arată că relația este complexă și bidirecțională: microorganismele influențează mediul intestinal, iar sistemul imunitar participă la reglarea interacțiunilor cu acestea.
Acest lucru nu înseamnă însă că orice aliment fermentat îmbunătățește automat imunitatea. Efectele unui aliment trebuie demonstrate separat, prin cercetări specifice.
Ce este păstura și cum se formează în fagure?
Păstura, cunoscută și sub numele de „pâinea albinelor”, este polenul pe care albinele îl depozitează în celulele fagurelui și îl supun unui proces natural de fermentație.
Albinele colectează polenul de pe flori, îl transportă în stup și îl amestecă cu nectar sau miere și secreții proprii. Amestecul este compactat în celulele fagurelui, unde au loc transformări biochimice și microbiologice.
Potrivit informațiilor publicate pe terraapis.ro, în materialele dedicate păsturii, fermentația se desfășoară natural în fagure, fără încălzirea artificială a produsului.
Spre deosebire de polenul crud, recoltat înainte de depozitarea în fagure, păstura trece prin acest proces natural de fermentație. Acesta îi poate modifica structura, gustul și compoziția, fără ca diferențele să demonstreze automat o absorbție superioară sau efecte asupra sănătății.
Procesul este descris și în literatura științifică. Lucrarea Bee Collected Pollen and Bee Bread: Bioactive Constituents and Health Benefits, publicată în 2019, explică faptul că păstura se formează prin transformarea polenului depozitat de albine, în prezența mierii, enzimelor și microorganismelor implicate în fermentația lactică.
Ce conține păstura și ce schimbă fermentația naturală?
Păstura are o compoziție complexă, influențată de plantele vizitate de albine, condițiile din stup și procesul de fermentație.
Analizele de laborator au urmărit în special modul în care fermentația influențează profilul aminoacizilor, al zaharurilor și al acizilor organici din păstură. Cercetătorii au identificat și diferiți compuși fenolici, a căror prezență depinde, printre altele, de originea florală a polenului utilizat de albine.
Potrivit articolului Bee Bread as a Promising Source of Bioactive Molecules and Functional Properties: An Up-To-Date Review, publicat în 2022, fermentația este însoțită de transformări ale componentelor polenului și de formarea unor compuși precum acizii organici.
O cercetare publicată în revista Foods în 2024, Bee Bread as a Functional Product: Phenolic Compounds, Amino Acid, Sugar, and Organic Acid Profiles, a analizat probe de păstură pentru a determina profilul aminoacizilor, zaharurilor, acizilor organici și compușilor fenolici.
Rezultatele confirmă diversitatea compoziției, dar valorile obținute pentru anumite probe nu pot fi atribuite automat oricărui produs comercial
Ce rol au acidul lactic și microorganismele implicate în fermentație?
În timpul formării păsturii, microorganismele participă la transformarea unor componente ale polenului. Fermentația lactică contribuie la modificarea acidității și a caracteristicilor produsului.
Acesta este un aspect interesant din punct de vedere alimentar, mai ales în contextul cercetărilor despre alimentele fermentate.
Totuși, faptul că păstura este fermentată nu înseamnă că are automat efect probiotic sau prebiotic demonstrat.
Deși fermentația păsturii și compușii rezultați sunt subiecte de interes pentru cercetători, dovezile prezentate nu permit stabilirea unor beneficii clinice specifice asupra imunității sau sănătății intestinale. Sunt necesare cercetări suplimentare, în special studii clinice pentru a înțelege dacă și în ce condiții consumul păsturii poate avea asemenea efecte.
Cum poți integra păstura în alimentația zilnică?
Păstura se prezintă sub formă de granule compacte, cu un gust ușor acrișor, specific fermentației naturale. Conform recomandărilor Terra:Apis, granulele pot fi mestecate bine sau ținute în gură până se înmoaie.
Dacă preferi să nu o consumi ca atare, o poți adăuga într-o cantitate mică de miere, într-un iaurt simplu sau într-un smoothie. Evită amestecarea în lichide fierbinți și respectă instrucțiunile de utilizare de pe ambalaj.
Dacă o consumi pentru prima dată, este important să verifici ingredientele și avertismentele de pe ambalaj, mai ales dacă ai antecedente alergice.
Potrivit recomandărilor de administrare publicate de apifitoterapeutul Emese Bădina pe terraapis.ro, pentru adulți este indicată orientativ o cantitate de 5 g pe zi, echivalentul unei lingurițe. Tot aici se descrie și posibilitatea consumului în cure de 4–6 săptămâni, urmate de o pauză de aproximativ două săptămâni.
Aceste informații reprezintă indicații de utilizare oferite de producător, nu o schemă medicală și nici o dovadă certă că păstura produce efecte asupra imunității.
Ce trebuie să știi despre păstura Terra:Apis?
Un aspect important în cazul păsturii este modul în care aceasta este obținută și recoltată din fagure. Spre deosebire de alte produse apicole, păstura trece printr-un proces natural de fermentație chiar în interiorul stupului. Produsul conține 100% păstură, fără alte ingrediente adăugate.
Potrivit informațiilor publicate pe terraapis.ro, păstura Terra provine din stupii proprii ai brandului și este recoltată direct din fagurele stupilor proprii. Se precizează că produsul trebuie păstrat la 2–4 °C, în recipientul original, bine închis și ferit de lumină.
Terra:Apis este un brand românesc fondat de apifitoterapeutul Emese Bădina, care pune accent pe apicultura etică și pe respectarea proceselor naturale prin care albinele produc și transformă materiile prime din stup.
Ce precauții trebuie să ai în vedere?
Persoanele care au prezentat reacții alergice la polen sau la alte produse ale stupului trebuie să discute cu medicul înainte de a încerca păstura. Consumul poate declanșa reacții alergice, inclusiv manifestări severe.
Este necesară prudență și în cazul persoanelor care urmează tratamente medicamentoase sau au afecțiuni cronice. Femeile însărcinate, cele care alăptează și părinții care intenționează să ofere păstură copiilor ar trebui să solicite în prealabil recomandarea medicului.
În cazul administrării împreună cu miere, trebuie respectată o regulă importantă: mierea este contraindicată copiilor cu vârsta sub 12 luni.
Respectă cantitatea zilnică indicată de producător și condițiile de depozitare. Păstura nu trebuie utilizată în locul unei alimentații echilibrate sau al tratamentelor recomandate de medic.
Legătura dintre intestin și sistemul imunitar este susținută de numeroase cercetări, însă aceasta nu trebuie confundată cu efectele unui anumit aliment.
Păstura poate fi apreciată pentru originea sa apicolă, procesul natural de fermentație și compoziția alimentară, fără să fie prezentată ca o soluție pentru probleme de imunitate sau digestie.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.
Surse și referințe:
- The Role of Intestinal Microbes on Intestinal Barrier Function and Host Immunity from a Metabolite Perspective (2023). Frontiers in Immunology.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10591221/ - Bee Collected Pollen and Bee Bread: Bioactive Constituents and Health Benefits (2019). Nutrients.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6943659/ - Bee Bread as a Promising Source of Bioactive Molecules and Functional Properties: An Up-To-Date Review (2022). Antibiotics.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8868279/ - Bee Bread as a Functional Product: Phenolic Compounds, Amino Acid, Sugar, and Organic Acid Profiles (2024). Foods.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10931289/ - Terra – Păstură. Fișa produsului, compoziție, administrare și condiții de păstrare.
https://terraapis.ro/products/pastura - Terra – Apipedia. Păstura – compuși bioactivi pentru imunitate, publicat la 2 noiembrie 2022, actualizat la 20 septembrie 2026.
- Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate asociate alimentelor.
https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2006/1924/oj
Sursă foto: Andreea Băniță
Ultima modificare octombrie 30, 2026 9:49 am