Viața după abuz, o platformă care sprijină supraviețuitoarele violenței domestice

De Ioana Ilie pe 03 decembrie 2018
Viața după abuz este o platformă online și offline care informează supraviețuitoarele, victimele și apropiații lor despre faptele care anunță violența în familie și despre cum se poate crește calitatea vieții post-traumă.

Odată ce iese din situația abuzivă, o supraviețuitoare își reia cursul vieții, însă de cele mai multe ori asta se întâmplă în contextul care a și generat problema, mai exact în familii și comunități care nu înțeleg experiența și nevoile victimei sau poate chiar au contribuit la situația abuzivă.

Viața după abuz este o platformă colaborativă, care vine în sprijinul supraviețuitoarelor oferindu-le informații despre abuz și despre cum să-l depășească, colaborează cu organizațiile de suport pentru găsirea de soluții la problemele cu care se confruntă în demersul lor și invită actori din industria comunicării să informeze corect și constant despre consecințele violenței domestice în România.

Ce faci dacă ai fost victimă a abuzului sau dacă faci parte din anturajul sau familia unei victime?

  • Citește articole despre ce sprijină și ce încurcă procesul de vindecare.
  • Documentează-te pentru a înțelege mai bine prin ce ai trecut.
  • Contactează organizații de suport și specialiști care te pot îndruma.

Conform studiului Agenției pentru Drepturi Fundamentale, cifrele legate de violența de gen la nivelul Uniunii Europene sunt extrem de îngrijorătoare:

  • 1 din 3 femei (33%) au suferit de o formă de violență fizică și/sau sexuală începând cu vârsta de 15 ani.
  • 22% dintre femeile care au sau au avut o relație au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale începând cu vârsta de 15 ani.
  • 16% dintre femeile victime ale violenței fizice din partea partenerului intim, au continuat să fie abuzate și după terminarea relației.
  • 42% dintre femeile însărcinate în timpul relației, au fost victime ale unei forme de violență.
  • 22% dintre femei au fost victime ale violenței din partea altei persoane decât partenerul intim începând cu vârsta de 15 ani.

În același timp, datele statistice ale instituțiilor cu atribuții în prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie ne arată că numai 25% dintre victime depun o plângere penală împotriva agresorului, iar asta se întâmplă când violența este fizică.

Platforma Viața după abuz a întocmit în octombrie 2018 și un Ghid de practică jurnalistică pentru a sprijini combaterea violenței domestice, conform căruia se arată că este necesară eliminarea următoarelor practici din discursul media și al formatorilor de opinie:

  • Blamarea victimelor prin prezentarea detaliilor asupra vieţii personale, statutului social, comportamentului (”nu gătea”, ”nu făcea curat”, ”înșelase”, ”a stat prea mult cu agresorul şi nu a fost o mamă bună dacă a acceptat violența”).
  • Scuzarea agresorilor (”vecinii îl descriu ca o persoană respectuoasă”, ”nu avea cazier”, ”nu deranjase niciodată”).
  • Invizibilitatea violenței asupra femeilor din anumite grupuri: rome, LBT (lesbiene, bisexuale şi transsexuale), lucrătoare sexuale, persoane fără adăpost, deşi acestea pot fi victime atât ale violenţei domestice cât şi ale infracţiunilor motivate de urăLimbajul pornografic sau chiar glumeț în relatarea actelor de agresiune fizică sau sexuală.
  • Prezentarea unor detalii despre victimă (sau familia acesteia, în special copii minori) care o pot identifica, localiza și vulnerabiliza, inclusiv online (printscreen-uri cu conturile din rețelele de social media; numele angajatorului).
  • Omiterea conflictelor de dinaintea incidentului violent mediatizat.
  • Lipsa accentului pe pedeapsa legală care va fi primită de agresor.
  • Folosirea unui limbaj sexualizat și romantizat, care prezintă violența ca pe o formă de iubire/pasiune (“Crimă pasională”).
  • Prea puține informații despre servicii adresate victimelor.
  • Prejudecăți despre victime (“Victima violului era corijentă la matematică”, “colegele spun că se îmbrăca sumar”).
  • Prejudecăți despre agresori (alcoolici, săraci, romi).
  • Folosirea unui limbaj pseudo-pornografic în relatările despre viol, insinuând că victima minte sau inventează, punându-se la îndoială credibilitatea sa.

Dacă dorești să te alături efortului de informare și susținere a supraviețuitoarelor, poți afla mai multe informații despre această inițiativă aici: Viața după abuz.

Sursă foto: Shutterstock

Uranus, planeta marilor schimbări, intră în Taur pentru următorii 8 ani

Uranus, planeta marilor schimbări, intră în Taur pentru următorii 8 ani