Upside Down, prima inițiativă de antreprenoriat social din România care transformă deșeurile în resurse

De Ioana Ilie pe 13 septembrie 2018
Upside Down este prima inițiativă de antreprenoriat social din România care promovează conceptul de upcycling, adică transformarea lucrurilor care îşi încheie ciclul de viaţă în mediul urban în produse noi. Am stat de vorbă cu Andreea Zăhărescu despre cum este să construiești o afacere de economie socială care promovează dezvoltarea durabilă în România.

Ideea care a dus la apariţia Upside Down a venit în urma călătoriei Andreei Zaharescu în India, din 2011. După un internship de șase luni la o agenție cunoscută de marketing din Delhi, Andreea și-a dorit să facă voluntariat într-o organizație locală și așa a ajuns să se implice în proiectele atelierului Green the Gap. În cadrul acestuia, s-a familiarizat cu procesul prin care deşeurile căpătă o nouă viaţă, fiind transformate cu multă atenție în diverse produse foarte practice, precum genți din pungi de orez, sticle de bere transformate în pahare etc.

UpsideDown1

În timp ce era încă în India, Andreea s-a întrebat de ce nu există un astfel de proiect şi în România, unde există o cantitate foarte mare de deșeuri, și, în același timp, destul de puţină informaţie legată de ce se întâmplă cu deşeurile pe care le generăm. Astfel, ideea a fost adusă şi implementată în Iași, la început de către trei tineri încă studenți, din domeniul marketingului și ingineriei, urmând ca în timp echipa Upside Down să fie formată din specialiști în marochinărie, graphic design, design de produs, ilustrații grafice, foto și comunicare. Două lucruri sunt importante pentru echipa Upside Down: creativitatea şi faptul că orice deşeu poate fi o resursă, dacă îl valorifici cu respect față de natură și față de cei din jur.

Care sunt mizele proiectului Upside Down?

Andreea Zăhărescu: Upside Down este un start-up din Iaşi, al cărui scop este să ajute mediul înconjurător şi să determine consumatorii să aleagă responsabil. Povestea şi misiunea noastră au început odată cu premiul câştigat la competiţia Social Impact Award 2012. Creăm accesorii prietenoase cu mediul, precum portofele, genţi, coperte de cărţi sau borsete, toate realizate din bannere stradale şi prelate de camion.

UpsideDown2

Câteva dintre obiectivele noastre sunt creşterea nivelului de conştientizare în ceea ce priveşte responsabilitatea socială şi diferite moduri de protejare a mediului înconjurător şi crearea de locuri de muncă cu condiţii rezonabile şi suntem deschişi în ceea ce priveşte colaborarea cu ilustratori români, pentru a le oferi oportunitatea de le a face mai vizibilă munca la nivel naţional.

Filosofia Upside Down e centrată pe principiul sustenabilităţii. Mai mult de atât, compania încurajează ideea consumului responsabil şi încearcă să menţină o conversaţie constantă la nivel de consumator, informându-i despre modul în care putem rezolva problemele legate de mediu sau despre diferite acţiuni locale sau naţionale care se pliază pe principiile şi valorile noastre. Ne gândim la Upside Down nu doar ca la un start-up, dar şi ca la un mod de a gândi şi acţiona pe baza filosofiei „think outside the box” şi salvăm materiale inedite.

Ce înseamnă pentru voi dezvoltare durabilă?

Andreea Zăhărescu: Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare în raportul „Viitorul nostru comun”, „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

UpsideDown3

Dezvoltarea durabilă este un concept foarte larg și cu multe principii care ne inspiră și în care ne regăsim. Noi credem că există o regulă (e singura regulă care ne place) care sintetizează ceea ce pentru noi reprezintă dezvoltare durabilă, și anume, Regula de Aur: Comportă-te cu ceilalți așa cum ai vrea ca și ceilalți să se comporte cu tine.

La un nivel mult mai larg, e vorba de a pune oamenii în centrul dezvoltării durabile, ținând cont de natură și tot ce ne înconjoară, cât și față de cei din jur, fie că ne referim la familie, vecini, comunitățile din care facem parte (sate, orașe, țări), adică de generațiile actuale și viitoare.

Protecţia mediului este parte integrantă a procesului de dezvoltare, indiferent că ne referim la un start-up/business sau la un stat în curs de dezvoltare; cooperarea între țări sau proiecte din țări diferite este și acesta un principiu important – ideea Upside Down este inspirată în totalitate din India, dar adaptată după nevoile românilor; în echipa Upside Down, femeile sunt predominante atât în echipa de management cât și în producție.

Upside Down 4

Ce este upcycling-ul și cum îl puneți în practică?

Andreea Zăhărescu: Modalitatea de a crea lucruri funcţionale din materiale vechi şi nefolositoare se numeşte „upcycling. Procesul este complex şi diferit de ceea ce noi numim „downcycling” pentru că reuşim să creăm produse cu o valoare mai mare decât cele iniţiale.

Sfârșitul unui ciclu poate fi începutul unui nou ciclu, prin muncă și creativitate. Asta este ceea ce facem în atelierul Upside Down. Procesul de producție se împarte în 4 etape, și anume: salvăm materialele înainte de a fi aruncate, le curățăm cu soluții profesioniste, le tăiem după tipare și le transformăm în produse noi și utile pe care oamenii le poartă cu plăcere.

Motivul pentru care am ales tocmai aceste materiale este că ne-a atras foarte mult ideea de a transforma un material care teoretic nu mai poate fi folosit în ceva nou, prin creativitate şi o gândire outside the box. Totul ţine de partea de vizualizare: pentru alţii sunt doar nişte materiale uzate, pentru noi sunt însă o reală resursă.

Upside Down 5

Care sunt provocările antreprenoriatului social din punctul vostru de vedere?

Andreea Zăhărescu: Antreprenoriatul social presupune să identifici o problemă existentă (fie că este socială, culturală sau de mediu) și să începi să o rezolvi printr-o soluție inovativă. În 2012, când Upside Down era la nivelul de idee nu știam ce presupune antreprenoriatul social. În România, acest concept nu este foarte cunoscut, dar sunt organizații precum Impact Hub Bucharest și Ashoka România, care contribuie la susținerea și promovarea antreprenorilor sociali.

Târziu am învățat că o afacere socială nu are un model de afacere bine stabilit, e nevoie să ne asumăm mai multe riscuri decât într-o afacere obișnuită, să testăm (materiale, produse) și să înțelegem nevoile clienților. Clienții au rețineri în ceea ce priveşte durabilitatea produselor, modul în care sunt curăţate și igienizate materialele, și cu privire la preţ, pentru că toată lumea se aşteaptă ca produsele să fie foarte ieftine având în vedere că noi primim aproape toate materialele pro bono. Puţini iau în calcul însă faptul că procesul prin care trec materialele până la stadiul de produs finit este unul destul de lung și costisitor, iar pentru acest lucru este nevoie de o echipă de specialiști cu înaltă calificare.

Upside Down 6

Cum intenționați să dezvoltați proiectul pe viitor?

Andreea Zăhărescu: Suntem interesaţi să începem un parteneriat cu una din cele mai mari organizații din Iași, Mai bine, dar și colaborări cu firme și ilustratori, la nivel naţional, cu care împărtășim aceeași misiune şi valori comune. Dorim să creăm o comunitate în jurul conceptului de upcycling pentru a reuşi să îl aducem de la stadiul de necunoscut la o normalitate necesară și benefică omenirii.

Convingerea noastră este că trebuie să schimbăm perspectiva și să facem o tranziție de la economia liniară la economia circulară. Resursele naturale sunt limitate și, în plus, acțiunile noastre afectează mediul înconjurător. Economia circulară urmărește eliminarea deșeurilor prin proiectarea de produse și modele de afaceri. Scopul nostru este să proiectăm produse fără a genera mai multe deșeuri și să oferim servicii în loc de produse.

Sursă foto: Upside Down

Citește și: CUIB este mai mult decât un bistro, este un spațiu-manifest pentru consum sustenabil

Paula Herlo, despre Cristian Leonte: "Prima oară m-au atras ochii lui"

Paula Herlo, despre Cristian Leonte: "Prima oară m-au atras ochii lui"