Paulo Coelho despre „Manuscrisul găsit la Accra“

De Unica.ro, pe

Un manuscris de demult cuprinde secretul vieţii noastre. Trăieşte clipa pentru a-ţi păstra sufletul viu!
14 iulie 1099. În ajunul bătăliei pentru Ierusalim, cruciaţii aşteaptă, dincolo de ziduri, zorile, când va începe asaltul. Locuitorii din Oraşul Sfânt – creştini, evrei şi musulmani – se adună spre a-l asculta pe grecul înţelept căruia îi zic Coptul. El nu le spune nimic despre bătălia iminentă, ci le vorbeşte despre învăţămintele desprinse din viaţa de toate zilele, din provocările şi greutăţile pe care fiecare trebuie să le înfrunte, despre credinţă şi puterea de a transforma înfrângerile în începuturi de drum. Adevărata înţelepciune provine din iubire, din clipele de suferinţă prin care trecem, dar şi din cele de glorie, din îngemănarea perpetuă a vieţii cu moartea.

Manuscrisul găsit la Accra ne invită să medităm la cât de important este să-ţi trăieşti prezentul şi la principiile şi valorile umane. Fără ele, nimeni nu poate merge mai departe. Însemnate pe un papirus, ascunse într-o peşteră din deşertul egiptean, spusele înţeleptului grec ajung astfel până la noi. La întrebările despre dragoste, pierdere, înfrângere, singurătate, teamă, loialitate, sex, viitor, calea de urmat, el dă răspunsuri la fel de adevărate şi după o mie de ani.
Manuscrisul găsit la Accra nu este o carte care să se citească pe nerăsuflate. Paginile trebuie parcurse pe îndelete, iar cartea – păstrată mereu aproape, căci îi va dezvălui de fiecare dată celui ce o deschide un nou înţeles“, scrie publicația Epoca.

Iată un interviu cu celebrul scriitor despre cel mai recent volum al său şi despre obstacolele depășite recent:

Paulo, eşti specialist în amestecarea realităţii cu ficţiunea în cărţile tale. Ce este fapt şi ce este ficţiune în Manuscrisul găsit la Accra?
Există o mie de moduri de a interpreta realitatea. Să distingi între fapte şi ficţiune nu-i este greu numai scriitorului, ci oricărei persoane. Trăim sub un bombardament de informaţii pe care le credem a fi fapte, când adeseori ele pot fi ficţiune.
Manuscrisul găsit la Accra se bazează pe valori, iar valorile nu sunt niciodată ficţiune. Ele traversează timpurile. Cartea nu are pretenţia să explice sau să descrie valori, ci să arate că întrebările pe care le aveam acum o mie de ani rămân vii, să arate cum ar fi fost explicate acum o mie de ani şi cum sunt explicate astăzi.

Nedorita de Oameni – moartea – este foarte prezentă în cartea aceasta. Asta are vreo legătură cu spaima pe care ai avut-o din cauza unei probleme de sănătate anul trecut?
Când medicul mi-a spus, la 30 noiembrie 2011, că voi muri, că Nedorita de Oameni va veni, nu am avut mult timp să mă gândesc. Sau mă operam imediat, sau muream. Două zile mai târziu mi s-a făcut un cateterism. În noaptea din ajun m-am culcat şi mi-am spus: „Asta e, viaţă, dacă o  să mor, o să mor fericit! Nedorita de Oameni a venit şi, cum spune poemul lui Manuel Bandeira, a găsit casa curată, masa pusă, fiecare lucru la locul lui. Am trăit tot ce trebuia să trăiesc. Întotdeauna mi-am depăşit limitele. Am avut o tinereţe spectaculoasă, pentru că a coincis cu epoca hippy – total diferită de ziua de azi, când oamenii sunt mult mai prudenţi. Am fost imprudent absolut, ceea ce socotesc o calitate. Lângă mine doarme femeia pe care o iubesc şi o voi iubi totdeauna. M-am însurat cu ea acum 33 de ani, mi-am petrecut jumătate din viaţă alături de ea. Şi, până la urmă, am reuşit să am succes în ceea ce visam: să fiu scriitor. Atunci, dacă Nedorita de Oameni va veni mâine, va fi binevenită“.

Manuscrisul găsit la Accra vorbeşte despre valorile care împing înainte vieţile noastre. Coptul este alter ego-ul tău? Cuvintele lui sunt testamentul tău?
Cuvintele Coptului nu sunt testamentul meu, testamentul meu este întreaga mea operă. Dar Coptul este într-adevăr alter ego-ul meu, doar că e mai înţelept decât mine, eu nu am toată înţelepciunea aceea. Când scriitorul scrie, intră în transă, se conectează cu ceea ce numesc în Alchimistul „sufletul  lumii“. Iar cartea asta este un omagiu adus lui Khalil Gibran şi unei cărţi acum uitate, din păcate, care este Profetul.

Reproducere autorizată de Editura Sextante.
Mulțumim doamnei Micaela Ghiţescu pentru traducerea interviului.

Un text de Virginia Costeschi – Bookmag

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!