Cum a ajuns o româncă să predea limba engleză elevilor francezi

De Oana Savin pe 19 iulie 2018
La doar 27 de ani a ajuns să predea limba engleză elevilor francezi din Strasbourg. Nu și-a imaginat că va deveni vreodată profesoară, cu atât mai mult într-o țară străină, dar nevoia a împins-o să facă acest pas. Aceasta este povestea Mădălinei, care a plecat din România visând, la fel ca mulți alții, la un trai mai bun în afară. 

Mădălina Ciutacu, în vârstă de 27 de ani, a ajuns să urmeze cursurile unui master în Strasbourg, deși toată viața și-a dorit să locuiască în Marea Britanie. Ideea a fost a iubitului ei de atunci, pe care a decis să îl urmeze în Franța.

M-am lăsat purtată de val. Ideea nu a fost a mea – niciodată nu mi-ar fi trecut prin cap să aleg Franța dintre toate țările; întotdeauna am vizat o țară anglofonă. Am terminat liceul cu profil filologie bilingv engleză. Da, am făcut franceză în școala generală și în liceu, dar în România nu am fost niciodată pusă în situația să o vorbesc; prin urmare, nici măcar nu luam în calcul această variantă. În 2012, prietenul meu de atunci mi-a spus că peste un an pleacă la studii în Franța, la Strasbourg mai precis. Am fost cucerită instantaneu pentru că analizam în același timp situația în care mă aflam. Terminasem licența în comunicare și încercam să îmi găsesc un loc de muncă în domeniul în care studiasem, dar, în ciuda a trei ani de voluntariat în agenții de comunicare și relații publice în București, niciuna nu lua în calcul această experiență invocând că nu a fost plătită, prin urmare este irelevantă. În condițiile în care trebuia să plătesc toate facturile în București și să îmi asigur mâncarea, fiecare agenție la care am aplicat îmi oferea un internship de șase luni pentru 500 de lei pe lună. Am sfârșit prin a lucra în call-center-uri preț de un an de zile pe 1000 respectiv 1200 de lei pe lună, cu un program de lucru înfiorător. Aşa că, în momentul în care mi s-a propus ideea Franței, am luat decizia fără să mă gândesc de două ori”, a povestit ea pentru Unica.

Citește și: O tânără a parcurs distanța Timișoara – Cluj pe bicicletă: „Am descoperit o Românie frumoasă, dar și o Românie nepăsătoare”

Totodată, Mădălina a povestit cum și-a dorit încă din liceu să ajungă să studieze în Marea Britanie.

În anul doi de facultate, am început să discut în familie ideea de a pleca la un master în Anglia. Era totul atât de sigur încât mă duceam la târguri, colecționam broșuri și făceam liste. Doar că în 2011, dacă îmi amintesc bine, taxele de studiu în Anglia au crescut enorm și am lăsat deoparte planul pentru moment. Eram la o vârstă la care eu însămi nu prea știam ce voiam, descopeream în continuare ce voiam să fac cu viața mea”, și-a amintit tânăra.

Românca spune că la început i-a fost foarte greu, fiind înconjurată de străini, iar colegii de la Master nu erau dintre cei mai drăguți.

Dintr-o greșeală făcută de mine, am ajuns în Litere Clasice, iar, în primul an, nu am făcut parte dintr-un colectiv foarte simpatic. Eram șocată de simțul de proprietate foarte dezvoltat al unora dintre studenți care mergea până la nivelul în care, dacă rămâneam în urmă în timpul cursului sau ratam un cuvânt și aruncam un ochi la colega din dreapta mea, reacția ei era să își acopere ostentativ notițele de parcă tot cursul ar fi fost un privilegiu pe care profesorul i l-a acordat doar ei”, a precizat Mădălina.

Știam că nu aveam de gând să rămân în Litere Clasice și mi-am concentrat toată energia să mă mut pe studii de engleză. Odată ce am ajuns la engleză, lucrurile s-au aşezat de la sine: colegii erau mult mai deschiși cu străinii, mi-am făcut prieteni și am descoperit o întreagă cultură”, a mai spus tânăra.

Anul trecut a terminat programul de master „MEEF – Enseigner l’anglais”, dedicat persoanelor care vor să predea limba engleză.

Mădă a ajuns să predea limba engleză din necesitate. A vrut inițial să își valorifice diploma din România, așa că a trimis câte un CV și o scrisoare de intenție tuturor agențiilor de comunicare, relații publice și publicitate din Strasbourg, dar nu a avut noroc. De fapt, nu reușea să își găsească deloc de lucru în oraș, nici măcar ca chelneriță.

În 2014  am plătit lunile de vară la cămin ca să am unde să stau și rămăsesem cu fix 35 de cenți în portofel. Trebuia să fac ceva să îmi găsesc un loc de muncă să pot să mă întrețin în lunile iulie și august. Am trimis CV-uri la toate barurile din Strasbourg să fiu chelneriță sau orice aveau nevoie. Nimic. Am încercat să fac baby-sitting – nu eram acceptată pe motiv că nu am experiență. Am inventat o experiență și, în urma unui interviu, am fost refuzată pentru că nu am știut să spun în franceză „centura de la scaunul de bebe”. Mi-am zis că am făcut tot ce am putut și că nu are rost să mă mai agit”, a explicat ea.

Citește și: Un român va fi premiat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii

Dar nu a mai durat mult și a apărut o oportunitate pe care nu a putut-o refuza.

Prin octombrie 2014, unul dintre profesorii de la facultate ne-a prezentat un program în timpul unui curs. Era vorba de un contract special creat pentru studenții bursieri: aplicai pentru program și, dacă te considerau eligibil, te repartizau într-o școală (generală sau liceu) în grija unui tutore, unde trebuia să lucrezi 12 ore pe săptămână, iar la sfârșit de lună, în funcție de bursa pe care o aveai, puteai să primești în jur de 1000 de euro. Am aplicat la programul respectiv și am fost acceptată”, a precizat Mădălina.

Așa a ajuns să lucreze într-o școală generală dintr-un cartier considerat dificil din Strasbourg.

La început, preț de o lună, doar am observat cursurile tutoarei mele din spatele clasei. Încet-încet, a început să îmi dea diferite activități de făcut cu elevii, apoi am început să fac cursuri de o oră cu ei. Contractul meu în școala respectivă a durat doi ani de zile, timp în care am făcut inclusiv lucruri care nu erau stipulate: am înlocuit profesori absenți, am luat grupuri de elevi ca să îi aduc la un anumit nivel de engleză, am participat la reuniuni, ședințe cu părinții și alte lucruri de genul”, a mai povestit tânăra.

Mai târziu, ea a fost obligată de contract să se prezinte la un concurs de titularizare.

M-am înscris la masterul de educație, cu specializarea „limba engleză” în 2016, în martie 2017 am trecut probele scrise, în iunie am trecut probele orale și am sfârșit prin a lua concursul pe locul 286 din 847 de persoane admise la nivel național”, ne-a spus, mândră, ea.

După aceea a ajuns să facă un stagiu de patru luni într-un liceu de lângă Strasbourg, iar în 2017 a primit statutul de funcționar-stagiar al educației naționale și a fost repartizată la un liceu din Colmar, care se află la 60 kilometri de Strasbourg.

A fost prima dată când primeam clase în totală responsabilitate. A fost anul când mi-am dat seama cât de mult îmi place să predau, deși în România spuneam mereu că nu voi preda niciodată”, a subliniat Mădălina.

Deși acum spune că iubește ceea ce face, nu totul a fost plăcut și ușor de la început.

E dificil la început cu toți elevii din Franța pentru că trebuie să mă bat cu faptul că nu am accent în franceză. Și fie mă iau în discreditare, fie încep să își bată joc, fie sunt pur și simplu răutăcioși”, a arătat ea.

Citește și: O româncă a găsit un portofel cu 2000 de euro în Roma. Gestul ei i-a uimit pe italieni

Mădălina nu știe dacă își dorește să facă asta toată viața, dar a precizat că nu vrea să revină în țară deoarece condițiile de viață sunt total diferite.

E adevărat că acest concurs de titularizare îți oferă un job pe viață de unde nu te poate da nimeni afară decât dacă… nu ştiu, bați elevii sau dai foc la școală. Dar, dacă vreodată de-a lungul vieții mele, o să descopăr ceva ce îmi va plăcea mult mai mult decât ce fac acum, cu siguranță o să aleg acel „ceva” fără să mă gândesc de două ori. Dar cu sigurnață nu mă voi întoarce în România”, a încheiat Mădălina Ciutacu.

Sursă foto: Arhivă personală

Pasiuni ciudate. Ce colecționează Eugen Cristea, fostul prezentator al emisiunii “Feriți-vă de măgăruș!“

Pasiuni ciudate. Ce colecționează Eugen Cristea, fostul prezentator al emisiunii “Feriți-vă de măgăruș!“