Dacă e plajă, e topless

De Alin Ionescu pe

Plajă, mare, litoral, bunice cu pălării de soare opulente strunind excesiv hoarde de nepoţei şi nepoţele hiperenergetice. Şi mai ales topless-uri. Topless-uri de diferite
forme şi dimensiuni întinse frumos la bronzat pe cearceafuri albe sau înflorate şi priviri furişe, scurte, pofticioase ale bărbaţilor cu sticle de bere în mîini. Cam asta e, extrem de simplificat, peisajul estival contemporan.

De fiecare dată cînd ajung la Marea Neagră românească mi-amintesc, ca un condamnat căruia îi trece prin faţa ochilor minţii filmul vieţii, şirul meu subiectiv de vacanţe şi concedii. Îmi amintesc chiar şi mirosul ăla oribil, amestec de sare, transpiraţii străine sedimentate şi mucegai pe care-l regăseam înainte de ’89, ba chiar şi după, în camerele de hotel cotate cu două aşa zise „stele”.

Fără să fac vreun efort special îmi aduc aminte chiar şi cum arăra primul meu slip pe care l-am obţinut în clasa întîi, atunci cînd am considerat că m-am desprins definitiv de lumea copiilor care umblă goi pe plajă şi am intrat onorabil în rîndul adulţilor, purtători de chiloţi supraleastici.

Pe-atunci, sînii de femei erau o raritate. Topless-ul nu exista oficial. Practic, nu puteai să-l vezi decît pe plaja de nudişti, care era un ţarc în care cel mai adesea aveai la dispoziţie nişte exponate şifonate de topless-uri poloneze şi redegiste ieşite la pensie şi venite pe lioralul românesc în căutare de puţină căldură şi tratament antirematic.

Rar vedeai cîte un sîn tinerel, frumos conturat şi ferm. Astăzi, însă, te împiedici de topless-uri iar plaja a ajuns un fel de supermarket de sîni în aer liber. Mă-ntreb de fiecare dată dacă nu cumva soarele le va coace prea tare şi le va face rău.

Şi dacă nu cumva, peste ani, toate aceste radiaţii solare luate direct în piept nu ar putea strica bună dispoziţia unor femei fericite.

Pe bune, topless-ul este frumos, nu zic, dar cred că sutienul e mult mai sănătos.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro