Părerea lui: moda pentru ochelariştii profesionişti

De Alin Ionescu, pe

O miopie moştenită cu acte în regulă de la maică-mea m-a făcut să port ochelari încă din clasa a II-a. Învăţasem să citesc subtitrările filmelor şi părinţii…
 au observat că-mi trag fotoliul din ce în ce mai aproape de micul ecran. A urmat o istorie personală plină de peripeţii oftalmologice, în care îmi aduc aminte tabelele acelea fluorescente cu litere şi cifre scrie din ce în ce mai mic, cu opticieni care îmi lucrau lentilele în cîte două sătămîni, timp în care viaţa mea era o bîjbîială nefericită; asta se întîmpla de regulă după cîte-un meci de fotbal în care o minge primită în plină figură îmi împrăştia vederea pe asfalt.

Mai apoi am încercat şi lentilele de contact, dar ochii mei nu s-au împrietenit deloc cu ele şi a trebuit să revin la vechii mei prieteni, ochelarii.

Cu cîţiva ani în urmă am investit într-o pereche de lentile hi-tech. Plastic cu grad maxim de subţiere, firmă de top, tratamente de toate felurile, o adevărată bijuterie a opticii contemporane. Mi le-am montat fericit într-o ramă frumoasă, care m-a încîntat în primul rînd pentru că avea un sistem foarte practic de clip-on cu lentile de soare foarte bune, ce se prindeau magnetic de ramă.  Între timp, aşa cum se întîmplă în chestiunile specific româneşti, ramele s-au stricat, clip-on-ul s-a pierdut, însă lentilele sînt ca noi.

Am plecat, aşadar, în căutarea unor noi rame pentru vechile şi supertehnologizatele mele lentile. Am intrat în magazine, am vorbit cu opticieni bătrîni şi pricepuţi, am căutat firme care importă rame, am ajuns chiar şi la un nou înfiinţat spital de ochi. Degeaba. Nu se mai fabrică nicăieri o ramă în care lentilele mele să potrivească. Am aflat astfel că moda ramelor de ochelari are, poate, cea mai mare viteză de schimbare din lume.

Că odată ce s-a terminat producţia unui model anume, nu se va mai produce niciodată o ramă identică. Dacă genul ăsta de rată a schimbării ramelor de ochelari ar fi translată la autoturisme ar fi ca şi cum n-am mai putea găsi azi, decît cu mult noroc, un model de maşină cumpărat acum două luni. Cît despre piese de schimb nici nu poate fi vorba.

Aşadar, am ajuns la concluzia că trebuie să investesc într-o nouă pereche de ochelari. Doar că, atenţie!, şi aici e un sfat al bătrînilor opticieni, esenţial e să-mi cumpăr cîteva rame de rezervă, dacă vreau acelaşi gen de lentile scumpe.

Scimbarea modelor are farmecele ei, dar gîndiţi-vă cum ar fi dacă ar trebui să aruncaţi o rochie superbă şi scumpă la o lună după ce aţi cumpărat-o pentru simplul motiv că vi s-a rupt fermoarul ei şi, ghinion, nu se mai fabrică nicăieri pe Terra un fermoar care să se potrivească.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!