Obsesia pentru igienă, vinovată pentru alergii

Obsesia pentru curăţenie şi igienă ar putea fi vinovată pentru unele din bolile secolului nostru. Copiii care trăiesc în medii aproape sterile pot face alergii sau boli autoimune.

100 de trilioane de microbi trăiesc pe şi în organismul uman. Mulţi din ei au o importanţă majoră în buna lui funcţionare. Printre altele, ajută şi la păstrarea imunităţii.

Din păcate, mulţi dintre aceşti microbi pot fi uciţi foarte usor, printr-un simplu duş. Iar dacă exageram cu igiena şi facem chiar mai multe duşuri pe zi, pielea noastră are de suferit.

Un studiu al Universităţii din California arată că obsesia pentru igienă şi curăţenie, adesea întâlnită în ţările dezvoltate, ne face mai mult rau decât bine.

Bacteriile “bune” care trăiesc pe pielea noastră, spun cercetătorii, previn erupţiile cutanate şi ajută la vindecarea rapidă a rănilor minore. Ele previn inflamaţiile şi luptă împotriva bacteriilor rele, care încearcă să infecteze o rană.

Dar asta nu e tot. Alergiile, bolile autoimune şi unele probleme respiratorii care se întâlnesc în număr tot mai mare ar putea fi puse tot pe seama igienei excesive. Copiii care trăiesc în medii excesiv de curate nu pot avea un sistem imunitar bine dezvoltat, deci riscă să se îmbolnăvească mai uşor şi să facă alergii.

Asta spune “ipoteza igienei”, o teorie apărută acum 20 de ani, dar care capătă tot mai mulţi adepţi.

Ipoteza igienei aseamănă organismul uman cu un ecosistem ce suferă din cauza reducerii rapide a numărului de microorganisme care îl populeaza. Această schimbare s-a produs atât de brusc încât nu am avut timp să ne adaptăm, iar aşa s-ar putea explica anumite boli care se întâlnesc mai des astăzi decât acum 40-50 de ani.

Mai exact, ipoteza igienei spune că numărul tot mai mare de copii cu alergii, boli inflamatorii şi autoimune s-ar datora tocmai igienei excesive pe care o adoptă unii părinţi.

Cu zeci de ani în urmă, copiii se jucau afară, în praf, beau apă din fântână, intrau în contact cu animale de casă, îţi petreceau mult timp în comunităţi, se spălau mai rar pe mâini şi aveau câte doi sau trei fraţi, dacă nu chiar mai mulţi.

Astăzi, se joacă în casă, la calculator, beau apă îmbuteliată, stau acasă, cu bona, în loc să meargă la grădiniţă, nu au voie să stea lângă animale, sunt spălaţi pe mâini de fiecare dată când ating un obiect “murdar”, sunt vaccinaţi pentru boli minore şi primesc antibiotice după primul strănut. Iar familiile nu mai sunt atât de numeroase ca altădată.

Bineînţeles că igiena riguroasă poate să prevină infecţii periculoase, dar, şi în acest caz, ce e mult strică. Toate măsurile pe care, astăzi, le considerăm necesare, lipsesc organismul copiilor de contactul cu germeni care pot contribui la crearea unui sistem imunitar puternic. Ca dovadă, adolescenţii sunt mai fragili şi mai bolnăvicioşi decât au fost adulţii de astăzi, la aceeaşi vârstă.  

Ce ar fi de facut? Nu e cazul sa ne mutam la tara sau sa mancam tarana, cum propuneau, cativa cercetatori, cu ani in urma, si nici sa renuntam la vaccinurile care ne salveaza viata. Insa copiii nostri ar putea deveni adulti mai sanatosi daca se joaca mai mult pe afara, merg la gradinita devreme sau ingrijesc un catel.  

Ipoteza igienei a fost propusa de doctorul englez David Strachan, in 1989, si a pornit de la observatia ca anumite alergii erau mai rare la copii din familii numeroase, probabil din cauza ca ei erau expusi la mai multi agenti patogeni, prin contactul cu fraţii.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Sănătate
Vă recomandăm: