Muzica românească, apreciată de străini

De Flavia Jurca pe 05 iulie 2010

Deşi pare greu de crezut, dacă e să ne luăm după piaţa românească de profil, muzicienii tineri au găsit reţete ale succesului pe piaţa internaţională şi se bucură de rezultate.
Asculţi muzica românească a ultimilor ani? Èši-a plăcut vreunul dintre hiturile recente? Ei bine, află că deşi la noi fenomenul vânzării de albume şi al creării de fan-cluburi pentru artiştii locali nu e de amploare, mulţi dintre tinerii muzicieni s-au îndreptat spre piaţa internaţională şi au succes. Vorba ceea, nimeni nu e profet în ţara lui. 

Deşi s-a râs mult pe această temă, O-Zone au avut un succes răsunător în Germania cu „Dragostea din tei”, iar în Japonia au devenit un fenomen şi au fan-club acolo. 

Marius Moga
, tăticul proiectului Morandi, îşi permite ceea ce compozitorii cu vechime numesc „aroganţe”, de la înălţimea contractului său cu casa de discuri Universal, care îi promovează muzica în Europa, Japonia li în curând în Statele Unite. 

Loredana a avut şi ea hituri internaţionale, „Lele” şi „Zig Zaga”, iar Mihai Trăistariu a devenit celebru şi foarte solicitat peste hotare de când cu „Tornero” care, deşi nu a câştigat Eurovisionul, i-a adus o mulţime de contracte şi bani artistului. 

Crazy Loop şi David Deejay ft. Dony sunt prezenţe curente în airplayul posturilor de radio greceşti, David Deejay ft Dony cu hitul verii trecute de la noi, „Sexy Thing”.

Recentul succes al Innei în Statele Unite a uimit pe toată lumea, mai ales că la noi Innei nu i se acordase o atenţie specială (din nou, nimeni nu-i profet în ţara lui), dar un loc fruntaş în prestigiosul clasament Billboard i-a asigurat faima aproape instantaneu. Drept este că „Amazing” şi „Hot” sunt într-adevăr hituri şi vădesc o muncă pe măsură. În consecinţă, Inna a fost numită „noua regină a muzicii dance” de către FHM Franţa, pe coperta căreia a apărut, după nume mari ca Lady Gaga sau Kim Kardashian. 

Nici la capitolul „metale grele” nu stăm rău: formaţia Negură Bunget participă la cele mai mari festivaluri de profil europene (eu i-am văzut la Summerbreeze în Germania, anul trecut), iar trupa Magica are un contract cu o casă de discuri din afară şi se bucură de succes şi de fani în Olanda, Franţa şi Germania. 

Iată aşadar că mult-hulita reţetă de „făcut muzică pe calculator” le aduce rezultate frumoase celor perseverenţi, sub forma succesului pe care şi-l doreşte orice artist. Păcat însă că România mai are de recuperat la modul în care privim artiştii şi eforturile lor.

Foto: arhiva Ringier

De ce fiica lui Mark Zuckerberg crede că tatăl ei lucrează la o librărie

De ce fiica lui Mark Zuckerberg crede că tatăl ei lucrează la o librărie