Cum să te branduiești cu succes

Ce este brandul personal, la ce-ți folosește și cum poți să-ți creezi unul? Află din revista Unica de aprilie tot ce trebuie să știi despre brandul personal de la Iulia Bertea, specialistă în Marketing, Comunicare și Branding, și Iulian Comanescu, analist media și managing partner la Comanescu SRL (consultanță media).

Brandul personal se poate creea doar apelând la profesioniști?

Iulian Comanescu: „Într-un sens, da, dar la profesioniști ajungi citind ceea ce spun oameni inteligenți online și în diferite publicații. Într-o oarecare măsură, poți lucra și singur la propria imagine. E și firesc să faci asta inițial, fiindcă la nivel incipient nu ai resurse de investit în specialiști. Totuși, trebuie să fii foarte atent să nu o dai de gard, există greșeli care te marchează toată viața. Fie și numai fiindcă pe Internet nu prea există delete, oricât ne-am putea imagina asta.”

Iulia Bertea: „Procesul de branding personal presupune acumularea şi combinarea de informaţii din multe domenii – marketing, psihologie, sociologie, dar şi modă, artă sau filozofie. Oricine poate studia pe cont propriu şi îşi poate construi singur strategia de autopromovare, dar avantajul de a apela la un profesionist este că acesta are deja la activ zeci sau sute de cărţi citite şi ani întregi de studiu şi de experienţă efectivă, care îi pot oferi clientului o scurtătură spre toate acele cunoştinţe de care are nevoie şi care lui i-ar lua mult timp să le acumuleze.”

Care sunt capcanele în care este cel mai ușor să cazi?

Iulia Bertea: „Una dintre capcane este să pui semnul egal între brandul personal şi aspectele exterioare care, în mod convenţional, sunt considerate semnalizatori pentru succes: maşina scumpă, accesoriile şi hainele de firmă etc. Este fantastic dacă îţi permiţi aceste lucruri, cu condiţia să le vezi ca pe nişte jucării sau mofturi, nu ca pe nişte piloni pe care îţi bazezi valoarea şi încrederea în tine. Cu alte cuvinte, cine eşti tu dacă cineva îţi ia geanta de firmă?
O a doua capcană este să exagerezi cu modul în care te autopromovezi. A face branding personal nu înseamnă să te lauzi non-stop, să vorbeşti numai despre tine sau să fii tot timpul setat pe modul de vânzare. A face branding personal înseamnă să foloseşti cifre, fapte şi date, nu adjective, pentru a vorbi despre realizările tale. Şi, neapărat, înseamnă să asculţi mult, să fii atent la cel din faţa ta şi să-i spui acele cifre, fapte şi date la momentul oportun şi pe înţelesul său.
Ultima capcană pe care vreau să o aduc în discuţie este lipsa autenticităţii. Nu-ţi construi un brand personal pe nişte premise false sau pe jumătăţi de adevăruri, şi nici nu face anumite lucruri doar pentru că sunt la modă sau pentru că îţi aduc bani. De exemplu, este destul de greu să ai succes într-o companie cu a cărei cultură organizaţională nu rezonezi. Dacă valorile şi principiile tale nu se potrivesc cu cele ale colegilor şi managementului, va fi nevoie să faci destul de multe compromisuri pentru a avansa pe scara ierarhică şi asta nu îţi va aduce prea multă fericire. La sfârşitul zilei este important să te simţi împlinită de munca ta, nu epuizată fizic şi emoţional de cât te-ai prefăcut.”

Iulian Comanescu: „Dacă ne referim la primele stadii de construcție a imaginii, e cazul să ne gândim din nou la online. Aici, cele mai frecvente no-no-uri sunt pozele (prea) exuberante postate pe Facebook, de la petreceri sau asemănător, și atacurile la adresa (foștilor) angajatori. Există studii din zona anglo-saxonă care spun, la unison, că resursele umane caută mai totdeauna candidații la joburi online și lucrurile despre care v-am spus mai sus sunt inhibitori puternici. Eu am avut acces la alte studii, din alte spații lingvistice, din care reiese că francezii sau italienii sunt mai puțin preocupați de așa ceva. Dar tot sunt și, probabil, avem afinități culturale cu ei, deci tot trebuie să fim foarte atenți. Pe urmă, mai e un lucru care nu încetează să mă frapeze în ceea ce fac zi cu zi: cel mai puternic element de branding personal, la nivel embrionar, e propria adresă de mail. E incredibil câți studenți, tineri care bat la ușa companiilor și alții din aceeași zonă trimit CV-uri de pe adrese gen [email protected] sau [email protected]. În general, pseudonimele sunt ceva amuzant pentru zona privată a online-ului, dar odată ce aceasta devine publică, se transformă într-o ghiulea pe care o cari de picior. Identitatea reală se află imediat ce ajungi pe un anume palier de vizibilitate și atunci pseudonimul mai degrabă dezvăluie lucruri despre tine, decât să le/te ascundă. Există destule exemple în blogosferă.

Cum poate să-și construiască un brand personal cineva care nu este sociabil?

Iulian Comanescu: „O oarecare deschidere către sociabilitate trebuie să ai, dacă te preocupă brandul personal. Veștile bune pentru nesociabili sunt două. Prima, că latura cantitativă a brandului nu contează în primul rând, așa cum am spus deja. Dacă ești un programator visător, captiv în fața laptopului, poți fi un brand personal și postând niște modificări ale unui program pe o platformă open source care interesează doar alți 10 oameni, profesioniști. S-ar putea să obții avantaje materiale sau de carieră cu acest gen de prezență discretă, dar bine țintită și alimentată de propria performanță. A doua veste bună e că mai orice carență de sociabilitate se remediază – încă de la Demostene, oratorul care exersa cu pietricele în gură, fiindcă nu avea dicție.”

Iulia Bertea: „Este un subiect foarte drag mie, pentru că eu însămi sunt o persoană introvertită, care a trebuit să-şi depăşească multe temeri pentru a ajunge să vorbească în public sau să se expună criticilor din spaţiul virtual. Există această convingere limitativă pe care multe persoane o au, şi anume că Aşa sunt eu, aşa m-am născut. Este adevărat că din zestrea noastră genetică face parte şi temperamentul nostru, adică o anumită tendinţă de a fi mai sociabili, vorbăreţi, energici sau mai retraşi, introvertiţi, calmi. Sau poate că am avut parte de o copilărie dificilă sau de experienţe triste care ne-au ştirbit încrederea în noi. Însă aceasta nu înseamnă că suntem condamnaţi să fim excluşi din rândurile celor care au succes şi sunt plăcuţi de ceilalţi. Cercetările din domeniul neuroştiinţelor au arătat că există fenomenul de „neuroplasticitate”, care înseamnă că în creierul nostru se pot forma mereu noi şi noi legături între neuroni, noi reţele neuronale, adică putem învăţa noi lucruri şi ne putem însuşi noi obiceiuri până la vârste înaintate, nu doar cât suntem copii sau foarte tineri. Asta înseamnă că, deşi poate nu avem înclinaţia sau plăcerea înnăscută de a vorbi în public, de a cunoaşte oameni noi şi de a socializa, putem învăţa cum să facem asta, putem exersa noi tehnici, ne putem ameliora comportamentul, prin paşi mici, dar făcuţi constant şi hotărât. Practic, aşa cum ne putem antrena să alergăm la un maraton, să vorbim o limbă străină sau să cântăm la chitară, tot aşa ne putem antrena „muşchiul socializării”. Şi putem avea surpriza să ajungem să ne placă să vorbim în public sau să mergem la întâlniri de networking.”

Iulia Bertea: „Oamenii au aşteptări de la tine, pe baza experienţei anterioare pe care au avut-o cu tine (ca angajat, partener de afaceri, furnizor de servicii) sau pe baza a ceea ce au auzit sau au citit despre tine. Dacă, de fiecare dată când interacţionezi cu ei, reuşeşti să te ridici la înălţimea aşteptărilor, începi să ocupi un anume loc în mintea şi inima lor. Cu alte cuvinte, ei încep să te asocieze din ce în ce mai clar cu o combinaţie de atribute care este doar a ta şi care te face diferit de alte persoane care oferă servicii asemănătoare. Cu cât eşti mai vizibil şi interacţionezi mai des, cu atât această asociere devine mai stabilă şi mai puternică, transformându-se în brand personal.
Sursa foto: Shutterstock