“Mâncăm fără să ne hrănim”

“Suntem ceea ce mâncăm, dar şi ceea ce nu mâncăm”, ne avertizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, în noua sa carte. El crede că alimentele moderne sunt atrăgătoare prin gust…
… însă nu ne aduc nutrienţii de care avem nevoie.  

Suntem manipulaţi în ce priveşte alegerile alimentare. Ni se sugereză, uneori agresiv, că un aliment este bun şi ne face bine, deşi s-a dovedit ştiinţific că este dăunător. Datele ştiinţifice sunt răstălmăcite sau numai parţial prezentate, aşa încât să credem că un aliment este sănătos. Dacă este evident pentru toată lumea că alimentul nu e sănătos se găsesc alte mijloace de a convinge consumatorul să-l cumpere.

Acestea sunt părerile profesorului Gheorghe Mencinicopschi, Directul Institutului de Cercetări Alimentare.

“Neuromarketingul şi publicitatea agresivă au o contribuţie determinantă în alterarea comportamentelor normale de alegere şi consum al alimentelor”, mai spune profesorul în cartea sa “Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?”, lansată astăzi. “Televiziunea posedă capacitatea de a transmite mesajele direct în subconştient”, scrie dr. Mencinicopschi.

Astfel, creierul este păcălit, pe de o parte de publicitate, pe de altă parte de “chimia” din farfurie şi de aici pornesc tulburările de comportament alimentar care, la rândul lor, modifică mecanismele de reglare fiziologică a metabolismul. Rezultatul: aşa-zisele maladii ale civilizaţiei moderne, adică diabetul, obezitatea, sindromul metabolic, bolile cardiovasculare.

Povestea alimentelor contrafăcute

La inducerea în eroare a consumatorului mai contribuie şi falsificarea alimentelor, un alt punct important atins de prof. Mencinicopschi în cartea sa. Alimentele sunt contrafăcute cu scopul de a comercializa un produs inferior calitativ, obţinut cu costuri mici, drept unul mai scump şi mai sănătos.

De exemplu, produsele din carne sunt falsificate prin înlocuirea cărnii de calitate superioară cu una de calitate inferioară. De asemenea, unii producători vând carne alterată, al cărei efect este mascat prin prelucrare şi transformarea în produse (mezeluri) ce conţin aditivi şi condimente cu gust plăcut.  

În moduri asemănătoare se pot falsifica laptele, ouăle, mierea, peştele, uleiurile, cerealele şi chiar ceaiul, cafeaua sau condimentele.

“Alimentele moderne sunt atât de diferite informaţional şi compoziţional în comparaţie cu alimentele naturale integrale încât nu mai pot fi recunoscute şi prelucrate corect de corpul nostru” ne avertizează prof. Mencinicopschi.

Principala calitate a alimentului modern este legată de simţuri: alimentul este gustos, savuros, aromat, plăcut la vedere, caracteristici care îl fac foarte atrăgător şi chiar adictiv.  

Dar un aliment cu adevărat sănătos trebuie să îndeplinească încă două condiţii: să nu fie contaminat – cu virusuri, bacterii, etc. sau cu pesticide, hormoni, antibiotice – şi să fie hrănitor.

Această ultimă calitate le lipseşte alimentelor de astăzi, crede prof. Mencinicopschi, care spune: “În momentul în care am introdus un aliment în gură şi el este savuros, gustos, are textură spunem că el este bun fără să trecem mai departe şi să ne întrebăm: «Oare ne şi hrăneşte»?”

“Mâncăm fără să ne hrănim” este concluzia la care ajunge Gheorghe Mencinicopschi, în cartea sa. Ne dăm seama imediat dacă un aliment este gustos şi dacă este sau nu contaminat cu o bacterie (ajungem imediat la spital). În schimb simţurile noastre nu ne spun cât de hrănitoare este mâncarea.

Alimentele devitalizate ne duc tot la spital, dar în timp, iar bolile provocate de ele sunt mult mai grave şi se pot termina cu accident vascular cerebral sau cu infarct de miocard.

Foto: Mediafax

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Sănătate
Vă recomandăm: