Jurnal de vacanţă – Japonia, izvor de uluire (VI)

Cu oasele puţin prea brusc îndreptate datorită dormitului pe jos, ne-am trezit – ne trezise şi un cutremur în timpul nopţii – pregătiţi să continuăm periplul pe la faimoasele…
… temple din Kyoto.

Am început cu Ryoan-ji sau Templul Dragonului Liniştit, un templu Zen aflat în nordul oraşului şi care aparţine ramurii Zen a budismului. Locaţia face parte din patrimoniul UNESCO.

Două particularităţi se întâlnesc în ograda Dragonului liniştit: o fântână în piatră unde apa destinată purificării curge încontinuu şi pe ale cărei margini scrie în japoneză: “what one has is all one needs", acesta fiind un dicton specific învăţăturilor budiste.  

Cea de-a doua particularitate este grădina templului, faimoasă, de asemenea. The karensansui rock garden este acoperită de pietriş mărunt precum şi de 15 bolovani relativ mari. Se zice că dintr-o singură privire, nu reuşeşti să-i vezi pe toţi 15, decât dacă te afli într-o stare de perfectă armonie şi relaxare.

După o jumătate de oră petrecută pe marginea curţii Zen în încercarea de a atinge iluminarea, am continuat plimbarea prin grădinile templului, într-o abundenţă infinită de verde şi am ieşit către autobuz.
 
Următoarea oprire a fost la Kinkakuji, Templul Pavilionului de Aur. Senzaţional arată! Este un templu budist şi este una din atracţiile principale ale oraşului Kyoto. Situat pe marginea unui lac şi îmbinând culorile pământului combinate cu aurul cu care este poleit, pavilionul se proiectează în apele liniştite ale lacului, reprezentând prin poziţia sa, graniţa dintre rai şi pământ. În funcţie de cum bate soarele, poate deveni dificil să te uiţi la clădire, căci poleiala de aur te poate orbi.  

Curtea templului era plină de turişti, care mai de care mai încântaţi şi dornici să prindă în fotografii cele mai frumoase cadre. Și încântarea creşte când simţi cum se naşte bucuria oamenilor din toate colţurile globului la vederea acelor splendori.

Am luat prânzul chiar la ieşirea din templu unde era un local mic şi draguţ, Zip Café şi o vânzătoare surprinzător de sociabilă pentru o japoneză.
 
Am continuat cu templul Ginkakuji – Templul Pavilionului de Argint. Deşi a fost iniţial conceput ca o vilă unde şogunul să se retragă la bătrâneţe şi pe care acesta o dorea poleită din argint (ca o replică la Templul Pavilionului de Aur construit de bunicul său), de-a lungul timpului, vila a fost transformată într-un templu budist, fără a i se mai adăuga niciun gram de argint.  

Curtea templului este minuţios aranjată în diverse forme date de nisip, iar grădinile din jurul templului sunt de fapt nişte veritabile păduri, plimbările prin aceste labirinturi verzi fiind mai mult decât liniştitoare şi încărcătoare de energie pozitivă.
 
Citeşte continuarea în pagina următoare!

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Divertisment
Vă recomandăm: