Jurnal de vacanţă – Japonia, izvor de uluire (III)

De Unica.ro pe 08 septembrie 2010

Duminică am fost invitaţi la un curs de golf undeva în afara oraşului… un loc răcoros, plin de verdeaţă, unde nişte japonezi harnici şi aplicaţi (cum sunt toţi, de altfel) au încercat…
să ne înveţe cum se joacă golf, cum se ţine crosa, care este poziţia corectă a corpului, unde trebuie să priveşti…

Figurile lor arătau în mod evident uimirea atunci când cei mai mulţi dintre noi, după numai câteva încercări (de multe ori, nereuşite), cedam crosa următoarei persoane. Cu siguranţă, japonezii înţeleg cu totul altceva prin ambiţie. Probabil niciunul dintre ei nu ar fi plecat de acolo fără să fi învaţat golf.

Oricum, a fost frumos, nu zic nu, dar şi mai frumoasă a fost partea a doua a zilei, căci după aceste lecţii de golf, am avut parte de un show grozav de pregătire a unei cine de sushi din ton, cu tot cu savurarea ei.

A fost aşadar adus un ton absolut enorm şi plasat în faţa tuturor, gata de spectacol. Un japonez surprinzător de solid pentru cât sunt ei de slabi, pare-se un mare bogătaş – deţinător al unui lanţ de restaurante de sushi – ne-a făcut o demonstraţie de „tăiere a tonului cu sabia”. Nu au lipsit nici sunetele tipice din filmele cu samurai, statul la poză cu sabia deasupra peştelui sau hei-rup-urile care-mi aminteau de tăierea românească a porcului.

Ce a urmat însă, a fost… mai mult decât delicios!!!! Fâşii de peşte crud, roşu că sângele, tăiate cu dexteritate direct de la sursă şi stropite cu sos de soia… N-am cuvinte!!!!

Apoi a venit rândul clasicului sushi, clasic zic deoarece arată la fel că cel pe care îl găsim şi în România. Gustul este însă diferit, iar diferenţa se pare că e dată de prospeţimea peştelui. Şi ca să vă faceţi o idee, în Japonia peştii proaspeţi se cumpără la licitaţii care au loc între orele 5-7 dimineaţa… So!

Cu această ocazie am experimentat şi mâncatul cu beţigaşele care s-a dovedit a fi mai puţin dificil decât mă aşteptam aşa că am reuşit să mănânc tot. Oricum, la cât era de gustos, m-aş fi descurcat cu siguranţă şi fără beţigaşe.
A fost o seară deosebit de plăcută, cina fiind urmată de o mică petrecere latino, cu muzică live şi cocktail-uri gustoase.

Concluzia zilei: contrast puternic! Japonezii determinaţi să ne înveţe golf (tot grupul era format din străini din toate colţurile lumii, mai puţin asiatici), noi dornici să încheiem cât mai repede ca să ne bucurăm de cină şi de petrecerea latino… Cred că nu au înţeles nimic săracii niponi din această atitudine sau li s-a confirmat încă o dată că gaijin, adică străinii, sunt nişte superficiali.

Hasta mañana guys, mă duc să visez frumos, ne „reauzim” mâine!
Citeşte în jurnalul de vacanţă de ieri, care au fost primele impresii ale Ralucăi, când a ajuns la Tokyo!

Care este destinația de „detoxifiere digitală” din România, inclusă într-un top internațional

Care este destinația de „detoxifiere digitală” din România, inclusă într-un top internațional