Istoria modei în România (II)

Se spune că tendinţele vestimentare sunt indicatori economici foarte buni. Atunci când fustele se scurtează preţurile cresc! Un bun motiv pentru a ne întoarce în timp …
… şi pentru a descoperi mai multe lucruri despre parcursul modei în România!

Citeşte şi prima parte a Istoriei modei în România!

Dior lansează new look

În anii regimului comunist care urmează războiului “când încep să-şi revină celelalte ţări (…) şi Dior lansează new look care este de fapt un import american. Atunci la noi intelectualitatea era trimisă în puşcării, ţărănimea chiabură, adică oamenii care au muncit şi care au făcut oarecare avere la ţară sunt duşi în Bărăgan. Sunt nişte acţiuni politice care au făcut să se rupă firul şi noi să nu mai fim în comunicare cu Apusul," spune Adina Nanu.  
 
Comunicarea cu Occidentul înseamnă şi evoluţia modei. Christian Dior aduce înapoi femeii luxul prin creaţii elaborate, blănuri şi bijuterii extravagante. În România însă, aceste decoraţiuni care separă clasele sociale sunt blamate şi hainele de blană sunt chiar tăiate la spate în tramvai. Femeilor le rămân costumele deux pieces din stofă de lâna şi rochiile simple, de bun gust.   

Apar “restrictii la materiale, pantofi cu talpă de lemn, din două rochii se face una, femeile poartă turban că să nu se ducă la coafor. Adică sărăcie!”.

Deceniul 1950 – 1960 este numit în România epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej şi modelul sovietic este urmat pe toate planurile, mai ales în modă.  
 
Femeile îşi leagă capul cu basmale, ţesăturile din care se realizează confecţii sunt sărăcăcioase şi în nuanţe sumbre, de pământ.

Fabricile de confecţii sunt deţinute de stat şi astfel se uniformizează întreaga modă românească, ignorând fantezia individuală.

Elena Ceauşescu preferă Chanel

 
În deceniul următor, Nicolae Ceauşescu devine liderul statului şi apare o oarecare deschidere către vest. Revistele de modă reproduc totuşi modele de fuste mini, rochii lungi de seară şi pantaloni evazaţi, chiar şi haine de blană pentru femei din Paris sau Milano. Interesul Elenei Ceauşescu pentru modă se transformă într-o tendinţa de a readuce tradiţia naţională în vogă, de a o integra în noul stil boem purtat în Occident.  
 
Taiorul Chanel este preferatul Elenei Ceauşescu, modelele sunt copiate în fabricile noastre şi impuse ca etalon femeilor din întreaga ţară prin revistele de modă ale vremii.

Liniile clasice ale costumelor feminine Chanel au însemnat moda perfectă pentru acele femei cu responsabilităţi în cadrul Partidului. Ele alegeau desigur încălţămintea Guban Timişoara, inspirată din revistele de modă Neckerman şi Quelle.

“Toate hainele ei aveau aceeaşi formă, erau toate la fel. Purta mai ales griuri şi nu pot spune că din punct de vedere vestimentar ieşea cumva în evidenţă. Nu era deloc genul care să umble după ultima modă şi se înconjura tot timpul cu femei mai în vârstă, care nu erau în pas cu moda”, îşi aminteşte Serghei Mizil, apropiat al familiei prezidenţiale, pentru Evenimentul Zilei.

Tineretul în blue jeans

 Abia în anii ‘60 curentul hippie se strecoară şi la noi în ţară în ciuda rigorilor impuse de comunism. Tinerii descoperă jeanşii, “The Beatles” şi ulterior fusta mini creată de Mary Quant şi purtată cu stil de Twiggy.   

Costumele unisex sunt piese de rezistenţă ale anilor 1970 şi 1980 în întreaga lume. Ele devin singurul trend nou acceptat în România într-o perioadă în care mişcarea punk aducea Europei un suflu nou şi în modă. Nivelul de trăi al oamenilor în ţara scade şi astfel şi preocupările lor vestimentare pierd din pasiune.  

Tinerii sunt singurii care urmăresc atent noutăţile în modă şi aleg să creeze propriile versiuni ale stilurilor purtate în afară ţării. Ei aleg pantaloni evazaţi, rochii lungi şi mulate pe corp, sandale şi pantofi cu talpă ortopedică, accesorii ingenioase.

La sfârşitul anilor ‘80 artiştii plastici au început să facă design vestimentar. “Fondul Plastic” şi magazinele “Uniunii Artiştilor Plastici” sunt pline de piese unicat: rochii, genţi, curele şi încălţăminte pentru cei care doreau să se exprime vestimentar liber.  

Intrarea în Europa pe care toată lumea a dorit-o după 1989 a eliminat decalajul între România şi occident. “Acum circulăm, aflăm, avem reviste de modă, acum avem tot ce vrem. Decalajul a fost în cei 50 de ani de comunism," ne mai spune Adina Nanu.  


Vom continua seria de articole despre moda românească cu mai multe detalii despre moda în perioada  1989 – 2010! 


Foto: Agerpres

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Jurnalul.ro
Observator.tv
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Modă
Vă recomandăm: