Droguri – confesiuni, tratamente, Poliţie, costuri (I)

“După ce că îţi distruge viaţa şi te omoară, heroina este extrem de scumpă, mai ales când este administrată zilnic şi dozele cresc progresiv. De aceea, fratele meu…
… inconştient fiind la ce se expune, a făcut trafic cu marijuana şi haşis. Preferam să îmi ia ceva din casă să îl vândă decât să facă trafic cu porcăriile astea şi să se nenoroceasca pe viaţă făcând şi puşcărie”, ne-a povestit Alina despre fratele ei, Mihai.

A început să consume droguri la 18 ani, vârsta la care alţi adolescenţi îşi aleg cariera şi visează la un viitor plin de succese. A continuat aşa timp de un an. Un an în care viitorul se rezuma la următoarea doză de heroină. Relaţiile cu familia s-au schimbat complet. Toţi îi erau duşmani, refuza să comunice şi stătea mai mult închis în camera lui.

Din fericire, Mihai este acum sănătos, are un loc de muncă bun şi a ieşit din mediul nociv în care trăia. “Nu este complet refăcut”, ne-a mai spus Alina, “au trecut totuşi şapte luni de abstinenţă şi este nevoie de răbdare şi de timp pentru o vindecare totală din punct de vedere psihic”.

Ca el, sunt mulţi tineri prinşi în cercul vicios al drogurilor. Din păcate, nu toţi au norocul lui Mihai. Unii se transformă din simpli consumatori în traficanţi, neavând altă modalitate de a-şi procura doza zilnică, apoi sunt prinşi şi ajung la închisoare. Cei mai puţin ghinionişti încearcă să se “lase” ani întregi, în zadar.

Norocul lui Mihai a fost ajutorul venit din partea surorii lui care a studiat metodele disponibile şi şi-a asumat riscul de a-i face tratamentul acasă: “Acesta a durat o săptămână şi a constat în administrarea a patru medicamente, fiecare având rolul lui în depăşirea sevrajului. După care am început administrarea unui medicament care, după părerea mea, este cel mai eficient la ora actuală – naltrexona”.

Tratamentul toxicomaniei nu este deloc uşor, pentru niciunul din cei implicaţi “A suferit foarte mult. Sunt dureri îngrozitoare şi de aceea tratamentul administrat acasă l-a făcut să fie majoritatea timpului inconştient provocându-i stări accentuate de somnolenţă, amnezie, ameţeală, confuzie, panică tocmai pentru a-l trece de durerile acestea extrem de intense. Eu am stat tot timpul lângă el şi l-am vegheat. I-am dat să mănânce, să îşi ia pastilele, am încercat să îi insuflu putere şi încredere în rarele momente de luciditate pe care le avea”, povesteşte Alina.

Un tratament controversat

Tratamentul cu naltrexonă a costat-o 300 de lei pe lună, dar ea crede că a meritat. “L-a ajutat extrem de mult să depăşească dorinţa psihică de a mai consuma droguri. Şi, în plus, nici nu creează dependenţă ca în cazul metadonei şi suboxonei”, spune Alina.

Împotriva tratamentului cu metadona este şi Cristian Ene, preşedinte al Asociaţiei Forumul Antidrog (FORAD). El consideră că această substanţă este chiar mai periculoasă decât heroina şi nu face decât să înlocuiască o dependenţă cu o alta. Tratamentul este vechi de 60 de ani, deci e deja depăşit, ne-a explicat Cristian Ene.

Metadona este un opiaceu sintetic, folosit şi ca analgezic şi antitusiv. A fost inventată în Germania nazistă, la sfârşitul anilor ‘30, pentru a înlocui morfina şi alte opiacee, care aveau să lipsească pe timpul razboiului.  

După 1945, cercetările şi patentele au ajuns în SUA, unde a şi început producţia comercială, sub numele de Dolofină. Deşi subiectul este controversat încă, Cristian Ene ne-a spus că denumirea a venit de la numele lui Adolf Hitler, care a cerut ca soldaţii nazişti să primească metadonă pentru a dezvolta dependenţă, ceea ce i-ar fi ţinut pe front, unde îşi primeau doza.
 
În prezent, metadona este folosită ca tratament de substituţie în toată lumea, cu unele excepţii. Una dintre ele este Rusia, unde substanţa e interzisă prin lege. Un medic rus a ajuns în atenţia procurorilor numai pentru faptul că a postat rapoarte legate de metadonă pe site-ul său.

Dacă în alte ţări, tratamentul de substituţie este disponibil gratuit pentru toţi cei care vor să renunţe la heroină, în România, listele de aşteptare sunt foarte lungi. Este un tratament facil, care nu necesită dezintoxicare, deci efortul nu este foarte mare din partea toxicomanului. Însă este adevărat că întreţine şi o oarecare dependenţă, ne-a explicat dr. Dan Ursu, de la Centrul de Asistenţă Integrată a Adicţiilor (CAIA) Pantelimon.

Avantajul este că metadona dă o dependenţă mai uşor controlabilă şi socialmente acceptabilă. Toxicomanii care primesc tratament de substituţie “funcţionează absolut normal din punct de vedere social, pot să aibă serviciu, să aibă familie. Luăm extraordinara presiune care există pe umerii lor în a-şi procura următoarea doză şi, sub nicio formă metadona şi suboxona nu au efectele pe care le are heroina”, spune dr. Ursu.  

Pacienţii ştiu că vor avea următoarea doză atunci când au nevoie de ea şi o primesc gratuit de la centru, deci nu sunt nevoiţi să se implice în trafic de droguri, furturi sau tâlhării ca să-şi procure doza, aşa cum se întâmplă cu cei dependenţi de heroină. Mai mult, metadona vine dintr-o pastilă, deci nu este nevoie de injecţii, care, adesea, sunt sursa infectării cu HIV, hepatită sau alte virusuri.

În curând, se va folosi şi la noi metadona lichidă. Dacă nu o avem încă este doar din raţiuni economice, ne-au explicat specialiştii de la CAIA Pantelimon. Deocamdată toxicomanii sunt nevoiţi să înghită zeci de pastile pe zi, pentru că acestea sunt mai uşor de produs, de prelucrat, se folosesc şi în alte domenii medicale, deci şi preţul este mai mic.
 
Trafic cu metadonă

Cristian Ene, preşedintele FORAD, consideră că acesta este un alt punct slab al sistemului românesc. Pastilele de metadonă pot fi pisate şi astfel substanţa este mai greu de controlat. Iese cu uşurinţă din centrele de tratament, ajungând pe stradă. Forma lichidă ar fi mult mai convenabilă din acest punct de vedere, pentru că s-ar putea doza şi controla mult mai uşor, însă, mai adaugă acesta, autorităţile refuză să o aducă în România.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Sănătate
Vă recomandăm: