De la cârpe la absorbante şi înapoi

Când te străduieşti să alegi între zeci de tipuri de absorbante şi tampoane, te întrebi vreodata ce foloseau, in “acea perioadă a lunii”, bunicile şi străbunicile noastre? Sau cum se…
… descurcau femeile care au trăit acum 1000 de ani?

E foarte greu de trasat o istorie a absorbantelor pentru că, acum sute de ani, oamenii nu vorbeau deschis despre asemenea probleme, darămite să mai şi scrie vreo lucrare pe această temă. În plus, problemele femeilor nu erau considerate atât de importante încât să fie dezbătute în scris. Totuşi, se pot trage unele concluzii urmărind menţiunile făcute în diverse lucrări.

Tamponul intern în Grecia antică

Prima dintre ele este chiar Biblia, în care Rahela îi spune tatălui său: “Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula înaintea ta; căci mi-a venit rânduiala femeilor.” (Facerea, 31:35). Unii deduc că, în acea vreme, femeile nu se protejau în niciun fel, însă îşi petreceau zilele “acelea” aşezate pe o suprafaţă absorbantă.

În schimb, din scrierile lui Hipocrate reiese că vechii greci descoperiseră deja tamponul intern, pe care îl făceau dintr-un material asemănător cu vata, înfăşurat în jurul unui cilindru din lemn. Egiptenii îl făceau din lână, hârtie, fibre vegetale sau ierburi. În alte zone se folosea, în acelaşi scop, măduva coceanului de porumb.

Se pare că tamponul intern fie nu a avut succes “la public”, fie nu a ajuns foarte cunoscut, căci, în secolul IV, femeile se protejau cu ajutorul unor cârpe pe care le spălau şi le refoloseau.

Conform Wikipedia, o veche enciclopedie bizantină menţionează că matematiciana Hypatia din Alexandria, care dorea să-şi păstreze virginitatea, şi-a respins un admirator, aruncând spre el “cârpele menstruale”.

Evul Mediu: cârpe sau… nimic

Cu timpul, femeile au uitat, se pare, de cârpe sau le-au considerat neigienice. În Evul Mediu multe nu foloseau niciun fel de protecţie şi nici măcar nu-şi schimbau hainele în perioada menstruaţiei, crezând că aşa se protejează împotriva infecţiilor.

Cele din înalta societate continuau să improvizeze absorbante din frunze, bureţi, piei şi blănuri de animale, prosoape sau cârpe vechi. Acestea se spălau şi se refoloseau.

Nu se ştie exact în ce perioadă au început femeile să-şi creeze obiecte speciale pentru perioada menstruaţiei. Cert este că se foloseau şi bucăţi dreptunghiulare croşetate din diverse tipuri de fire. Şi acestea erau spălate şi refolosite în fiecare lună.

Primul absorbant nu a avut succes

Primele absorbante de unică folosinţă au apărut, se pare, în jurul anului 1896, deşi există încă dubii cu privire la data exactă. Ideea le-a venit asistentelor medicale care improvizau absorbante din feşele şi pansamentele cu care îngrijeau rănile bolnavilor.
 
Companiile private au prins ideea din zbor şi astfel au apărut primele absorbante. Numai că preţul lor nu era deloc de neglijat, reclamele la absorbante erau prea îndrăzneţe în acea perioadă, iar femeile nu păreau dispuse să plătească pentru ceva ce ar fi putut să-şi facă singure, acasă.

Oricum, primele absorbante nu erau deloc comode. Făcute dintr-un material absorbant, asemănător cu vata şi acoperite cu un strat textil mai fin, acestea se legau de o centură care se prindea în jurul taliei, pe sub haine.

Mai tarziu cineva a avut ideea de a adăuga pe partea inferioară o fâşie de material autoadeziv care să se lipească de lenjerie.

Bineînţeles că, la acea vreme, absorbantele erau foarte groase şi protecţia oferită nu era la fel de eficientă ca astăzi. Cu timpul, s-a adăugat un strat impermeabil pe partea inferioară, s-au inventat aripioarele şi s-au descoperit materiale cu o capacitate de absorbţie mai mare.

De la bureţi la tampoane

Istoria tamponului intern nu este la fel de bogată pentru că acesta nu a suferit atâtea modificari, în timp. La originea acestei invenţii stau tampoanele din bumbac, tratate cu antiseptice, pe care soldaţii le foloseau pentru a opri sângerările rănilor provocate de glonţ. 

Probabil cu câţiva ani înainte de apariţia tampoanelor, femeile foloseau un burete, învelit într-o plasă, de care se lega o aţă. Produsul se vindea sub numele de “burete menstrual” şi era ambalat într-o cutiuţă metalică. Bineînţeles că buretele era spălat de fiecare dată.

În anii 1920-1930 au apărut pe piaţă primele tampoane, ataşate de o aţă şi însoţite de aplicator. După al doilea război mondial, o femeie ginecolog a realizat tamponul fără aplicator, iar patentul a fost cumparat de o companie privată care a început producţia în masă.

Astăzi, când tampoanele şi absorbantele au evoluat atât de mult, femeile mai caută, totuşi, variante alternative, probabil şi din cauza controverselor care înconjoară produsele de unică folosinţă.

Tendinţele merg în două direcţii: fie se caută variante de protecţie cu totul noi, fie se revine la cârpe.

Din nou la cârpe

De fapt, încă din anii ’70, când absorbantul nu era la fel de “performant” ca astăzi, au revenit la modă cârpele refolosibile, pe care femeile le-au considerat mai sănătoase şi mai economice.

În acelaşi timp, româncele se mulţumeau cu faimoasa vată, nu prentru ca ar fi vrut sa fie in ton cu moda internaţională, ci pentru ca altceva nu găseau. Abia în anii ’90 au inceput sa apara, ca o rarite, absorbantele. Deşi, la început, femeile nici nu aveau habar cum arată unul, absorbantele au intrat, încet, încet, în viaţa noastră.

Trend-ul eco, început in ţările vestice, a căpătat amploare, cu timpul, aşa încât, astăzi, se pot cumpăra absorbante din cârpe.

Acestea au forma unui absorbant de unică folosinţă, au aripioare care se prind cu “arici”, dar sunt făcute din material textil şi se refolosesc. Pot fi colorate, cu imprimeuri inedite, iar unele sunt prevăzute cu un buzunar în care se poate introduce vată, pentru o protecţie suplimentară.

În ce priveştele noile invenţii, cea mai cunoscută este cupa menstruală, care se întroduce în vagin la fel ca un tampon, numai că ea nu absorabe lichidul, ci îl colectează în interior. Când e cazul se scoate, se spală şi se introduce la loc. Este făcută dintr-un material moale şi maleabil.

Alţi producători oferă şi astăzi bureţi de mare, care se folosesc la fel ca tampoanele.

Se pare că, în igiena feminină, ca şi în alte domenii, moda revine şi sunt preferate produsele considerate mai sănătoase, făcute din materiale organice sau naturale.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Jurnalul.ro
Observator.tv
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Sănătate
Vă recomandăm: