Cum să te comporţi cu un somnambul

De Erika Chivu pe 09 noiembrie 2010

Văzut mai degrabă ca o curiozitate amuzantă, somnambulismul este de fapt destul de frecvent, mai ales în rândul copiilor, şi în anumite situaţii poate deveni periculos.
Adevărul este că în general somnambulismul e un fenomen inofensiv, care nu semnalează vreo problemă grava şi nici nu necesită tratament. Lucrurile pot sa se complice dacă somnambulul ajunge în situaţii periculoase, de pildă iese pe balcon, iese în stradă etc. Aşa că, dacă te ştii somnambulă e bine să-ţi iei măsuri de prevedere sau să rogi pe cineva din familie să fie atent la plimbările pe care le faci în somn.

Ce este somnambulismul

Somnambulismul intră în categoria parasomniilor – disfuncţii ale somnului. Eşti somnambulă dacă în timpul somnului, ai activităţi caracteristice stării de veghe: te ridici în şezut şi deschizi ochii, mergi prin casă, vorbeşti, ţipi. Unele persoane au şi activităţi mai complicate, de pildă pregătesc o gustare, se îmbracă, închid şi deschid uşi, aprind lumini în casă etc.

La prima vedere pare amuzant, însă lucrurile se complică atunci când un somnambul se urcă la volan, se plimbă în mijlocul străzii sau are o pasiune pentru geamurile deshise aflate la etajul 10.

Episoadele de somnambulism au loc în timpul somnului profund, la începutul nopţii, de obicei la una sau două ore după culcare. În timpul unei nopţi poţi să ai mai multe episoade. Bineînţeles că nu eşti conştientă de ce faci, iar dimineaţa nu-ţi mai aminteşti nimic.

Somnambulismul este relativ frecvent la copii, cam între şapte şi 13 ani. De multe ori părinţii nici măcar nu-şi dau seama pentru că nu toţi somnambulii se plimbă prin casă. Unii pur şi simplu stau în pat cu ochii deschişi, fără să se ridice în picioare, alţii se duc până la bucătărie sau la baie, după care revin singuri în pat, ca şi cum ar fi fost treji.

De ce eşti somnambulă

Încă un mister al creierul uman… Nu se ştie de ce unii au episoade de somnambulism şi alţii nu. Se vorbeşte doar despre factori de risc: lipsă de somn, oboseală, stresul, anxietatea. De vină pot fi şi unele medicamente – antihistaminicele, sedativele, somniferele – dar şi febra, fie şi datorată unei banale răceli.

De asemenea, somnambulismul este asociat cu probleme mai grave: atacul vascular cerebral, traumatismele la nivel capului, migrenele, consumul de droguri, alcoolismul.

Află în pagina următoare cum trebuie să te comporţi cu un somnambul!

Citeşte continuarea pe pagina următoare: 1 2

Motivul bizar pentru care regina Elisabeta a II-a mănâncă banane cu furculița

Motivul bizar pentru care regina Elisabeta a II-a mănâncă banane cu furculița