“Agora”, între creştinism şi condamnare

Istorie, religie, paradigme filosofice şi o poveste de dragoste sensibilă. O superproducţie impresionantă şi o încercare curajoasă a regizorului Alejandro Amenabar, “Agora” reuşeşte…

… să stârnească un interes deloc neglijabil pentru conflictele istorice şi frământările religioase ale omenirii.


Spectaculos şi tulburător în acelaşi timp, filmul spune povestea revoltătoare şi drama unei civilizaţii care luptă pentru propriile crezuri şi zei. Iar pentru ca o astfel de poveste să fie redată cât mai fidel cu putinţă, aşa cum se întâmplă în Agora, Egiptul Antic este cel mai inspirat peisaj. 

Regizorul chilian surprinde fără sfiiciune un fragment sensibil din istoria creştinismului, aşa cum poate puţin şi-l mai amintesc.  
În vremuri seculare de glorie consecventă, Imperiul Roman reuşeşte să pună stăpânire pe Alexandria, epicentrul spiritualităţii şi simbolul înţelepciunii Lumii Vechi.  
  
Sub asediul romanilor, revoltele religioase dintre creştini, iudei şi păgâni izbucnesc pe străzile Alexandriei şi ajung până la zidurile faimoasei biblioteci.  
Astfel, regizorul dezvăluie şi partea întunecată a creştinismului, o religie barbară şi intolerantă, care încearcă să impună prin cruzime propriile convingeri despre un Dumnezeu străin lor. 
  
În amfiteatrul bibliotecii din Alexandria, frumoasa Hypatia, interpretată excepţional de actriţa Rachel Weisz, este astronom şi matematician de geniu, iubeşte filosofia şi predă discipolilor săi ştiinţa şi dialectica.  
  
Filmul naşte şi o frumoasă poveste de dragoste, consumată însă doar la nivel platonic. Davus, scalvul acesteia (interpretat de Max Minghella), nu are curajul să îi mărturisească iubirea pe care i-o poartă stăpânei lui, însă povestea ridica o miză tulburătoare, fiind mulată zavistios pe fundalul naşterii creştinismului. 
  
Totodată, la iubirea Hypatiei aspiră şi Orestes – un rol la fel de bine jucat de Oscar Isaac – unul dintre studenţii ei, care va deveni între timp prefectul Alexandriei. 
  
Hypatia nu crede în Dumnezeu, fiind ateu convins, iar refuzarea mai târziu a convertirii la creştinism îi convinge pe români că practică vrăjitoria.




Agora, aflată la început în deplinătatea valorilor şi a libertăţilor păgâne, devine constrânsă de parabolanii creştini, soldaţii Împăratului creştin al Alexandriei,  Chiril, acesta dând ordin ca discipolii filosofi să părăsească adopastul sacru al Bibliotecii.   

  
Violenţi, nemiloşi şi aproape fanatici, parabolanii ard toată ştiinţă, papirusuri sacre şi scrieri filosofice, devastează şi incendiază Bibliotecă. 
O turnură neaşteptată şi interesant de observat este că discipolii înţeleptei Hypatia se dezic treptat de învăţăturile acesteia. Mai întâi Davus, care se alătură fără nicio remuşcare mulţimii de barbari şi ajută chiar la demolarea statuilor din templu, şi mai apoi Synesius, care devine episcop de Cyrene.  
  
La rândul sau, Orestes, un alt fost student care o iubeşte în tăcere pe frumoasa filosoafă, ajunge între timp prefect al Alexandriei. Cu toate eforturile de a-i rămâne credincios, discipolul o convinge să se convertească la religia creştină, convins la rândul lui de Synesius. 
  
Hypatia îşi continuă cercetările despre traiectoria Pământului, descoperind mai târziu existenţa elipsei în sistemul solar. Actriţa interpretează remarcabil rolul omului de geniu, care nu cedează până nu află adevărul despre universul care ne înconjoară. 
  
Tot creştinii sunt cei care condamnă şi ultimul licăr de spiritualitate al Alexandriei. Pentru că refuză să convertească la noua credinţă, deşi este implorată de foştii ei discipoli, Hypatia este condamnată la moarte, prin bătaie cu pietre.  
  
Fără îndoială, scena memorabilă a filmului este la final. Davus, un fel de "fiu rătăcitor", o scapă din ghearele morţii violente, omorându-şi fosta stăpână prin sufocare.  
  
Imaginea este cutremurătoare şi emoţionantă. Sacrificarea legendarei femei de geniu îmbracă imaginea unui răstignit renegat, ceea ce va compromite pentru totdeauna puterea înţelepciunii, a cugetului liber şi a ideilor. 
  
Amenabar arată cu degetul vinovaţii şi aproape că manipulează perspectiva asupra creştinismului, ceea ce te face să contempli îndeaproape faptele istorice dintr-un alt punct de vedere. 
  
Foto: NorthFoto
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Jurnalul.ro
Observator.tv
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Divertisment
Vă recomandăm: