De ce avem crize de râs

De Erika Chivu pe 29 septembrie 2010

Se spune că râsul e cel mai bun medicament şi poate că aşa este, dar pentru fiecare „tratament” există momente potrivite şi momente mai puţin potrivite.
Dacă e chiar indicat să găseşti motive de amuzament alături de familie şi prieteni, o criză de râs chiar în mijlocul unei şedinţe importante e mai mult decât jenantă.

Totuşi, şeful tău ar trebui să te înţeleagă având în vedere că se întâmplă şi la case mai mari.

Cel mai nou film care face furori pe internet este cel în care Hans-Rudolf Merz, ministrul finanţelor din Elveţia, are o criză de râs chiar în mijlocul unui discurs serios ţinut în faţa Parlamentului. Iar pe Youtube, la categoria filmuleţelor pe aceeaşi temă vei vedea că astfel de episoade au loc şi în timpul ştirilor, protagonişti fiind crainicii care nu se pot abţine din râs, oricât de serioase ar fi poveştile prezentate.

Râsul nu poate fi controlat

Altora li s-a întâmplat la înmormântări, la căpătâiul bolnavilor, la slujbă sau în alte împrejurări la fel de serioase.

Ce sunt aceste crize de râs şi de ce nu ne putem abţine, deşi nu e momentul pentru a fi veseli? Pentru că râsul, ca şi plânsul, nu este un proces conştient. Nimeni nu alege în mod conştient când şi cât să râdă. Şi mai mult, râsul nici nu poate fi controlat, adică nu îl opreşti când vrei tu.

Aşa cum uneori izbucneşti în plâns fără a avea un motiv întemeiat, se mai întâmplă şi să râzi nebuneşte fără să fi auzit vreo glumă.

Conform profesorului Robert Provine, citat de MSN, râsul spontan este o funcţie socială. Ţi s-a întâmplat vreodată să râzi cu lacrimi când erai singură în cameră? Probabil că nu. Şi cum râsul este contagios, veselia celorlalţi te amuză şi mai tare, astfel că intri într-un cerc vicios.

Epidemia de râs

Într-una din lucrările sale, profesorul povesteşte un caz surprinzător ce a avut loc într-o şcoală de fete, acum câteva decenii. Câteva eleve au început să râdă, fiind văzute de altele care la rândul lor au izbucnit în râs. Şi tot aşa întreaga şcoală a fost curpinsă de un râs isteric, profesorii fiind nevoiţi să întrerupă cursurile în ziua respectivă. Epidemia de râs a continuat, se pare, timp de şase luni.

Chiar dacă o criză de râs e posibilă în orice situaţie, şi la masă cu prietenii, dar şi la înmormantare, veselia este privită diferit în funcţie de situaţie. Din punct de vedere social îţi este acceptat să râzi când se face o glumă, dar nu când eşti la un eveniment trist.   



Aşa că vrând, nevrând, uneori trebuie să faci eforturi ca să te abţii. Probabil că prietenii tăi, binevoitori, te vor îndemna să te gândeşti la ceva trist, să te ciupeşti sau să-ţi muşti limba, ca să alungi orice urmă de veselie. Şansele de reuşită sunt minime. Profesorul Provine, care a studiat râsul timp de 20 de ani, spune că cel mai sigur mod de a întrerupe o criză de râs este să te retragi undeva, singură.

Râsul isteric, semn de epilepsie

Crize incontrolabile de râs are oricine din când în când, dar dacă ţi se întâmplă prea des, poate că ar fi bine să consulţi un medic. Chiar dacă râsul este în general semn bun, poate fi şi simptomul unei boli grave. Există o formă rară de epilepsie în care crizele nu se manifestă prin convulsii, ci prin episoade de râs isteric.

Asta a aflat un tânăr pilor militar care a început să râdă necontrolat în mijlocul unui zbor, punând în pericol întreaga formaţie de avioane. Pentru că obişnuia să aibă asemenea crize chiar şi noaptea, a decis să meargă la medic unde a fost diagnosticat cu epilepsie.

Tot prin crize de râs se mai pot manifesta scleroza multiplă, atacul vascular cerebral sau boala Alzheimer.   

Foto: Shutterstock

Andreea Berecleanu a dezvăluit care este secretul unei vieți de cuplu fericite

Andreea Berecleanu a dezvăluit care este secretul unei vieți de cuplu fericite