Confruntarea constructivă pe frontul de lucru

De Corina Buhagiar pe 13 ianuarie 2008

Conflictul la serviciu nu e rau prin definitie. Ideal ar fi ca totul sa mearga ca pe roate, intr-o armonie deplina. O disputa poate si trebuie sa fie transformata intr-un proces constructiv.
Ia totul ca pe o ocazie de a transforma si de a imbunatati lucrurile. Prin analogie, o furtuna care ti-ar ravasi gradina poate sa te hotarasca sa faci niste modificari pe care altfel le-ai mai fi amanat. Asta, bineinteles, atata timp cat biroul nu se transforma intr-o permanenta „vreme rea”.

Sursa raului
De unde porneste conflictul? Sunt trei tipuri mari: legate de ceea ce e de facut („hai sa facem asa, si nu altfel”), legate de procesele din interiorul grupului („tu trebuia sa faci asta la timp ca sa nu ma incurci si pe mine”) sau cele interpersonale („esti agasanta si ma scoti din sarite!”). Dintre acestea trei, numai primul tip poate fi, realmente, de folos. Celelalte submineaza coeziunea echipei. Daca e vorba de produsul muncii, o dicutie in contradictoriu poate scoate la lumina modalitati noi de realizare, idei originale sau solutii neasteptate.

De aceea e bine ca disputa sa se consume pana la sfarsit, toata lumea sa spuna pana la capat ce avea de spus, pentru ca polemica respectiva „sa se consume”. Al doilea si al treilea tip de conflict ar trebui dezamorsate din timp, fiindca n-aduc nimic bun, numai ranchiuna si resentimente. Intr-o astfel de situatie, gandeste-te la strategia unui parinte. Cand copilul face ceva gresit, il certi pentru strict fapta lui, fara sa o identifici cu el. Adica: „ce ai facut e rau” si nu „esti un rau”, sau altfel spus, fermi cand e vorba de greseli, dar ingaduitori cu cei care le fac.

Doua jumatati de portocale
Daca esti chemata sa mediezi un conflict, sau esti prinsa tu insati intr-unul, primul lucru de facut este analiza intereselor din spate, din culise, dincolo de ceea ce reglama beligerantii. Poate ca nemultumirea afisata are in fundal o cauza cu totul diferita. Pana cand aceasta nu este rezolvata, conflictul nu se stinge de fapt, decat pentru un timp. Si poti avea surpriza ca reapare intr-un alt context. Multi manageri se grabesc sa aplaneze conflictele cat mai repede, fara o analiza mai profunda a cauzelor lor, si scapa astfel din vedere solutii mai bune.

Ca in exemplul lui Michael West cu cele doua fetite care se certau pentru ultima portocala din fructiera. El s-a grabit sa o taie in doua si sa le-o imparta. Insa prima nu vroia decat sa rada coaja ca sa dea aroma unei prajituri, pe cand a doua a stors jumatatea ei pentru suc si a aruncat restul. O analiza INITIALA mai atenta a intereselor ar fi dat mai multa satisfactie fiecareia dintre parti.

Gica Contra
Il gasesti in orice echipa, ca un facut. Si culmea! Chiar daca Gica Contra actual pleaca, o alta persoana se va simti datoare sa-i ia locul. Asa ca permanent se va gasi cineva in opozitie, mai mult sau mai putin indreptatit. Acest personaj, chiar si cand tinde sa fie antipatic, este mai mult decat folositor. Daca n-ar fi nimeni sa carcoteasca, unde ar mai fi progresul, pentru cine ne-am stadui ca sa-i „inchidem gura”? Si… ca sa fim cinstiti, nu-i linistitor ca pe Gica Contra il poti transforma la nevoie in „tap ispasitor”?

Foto: Shutterstock

Cum arăta Adelina Pestrițu în copilărie: "Îmi dau seamă cât de repede trecem prin viață"

Cum arăta Adelina Pestrițu în copilărie: "Îmi dau seamă cât de repede trecem prin viață"