Charlize Theron in culise la Hancock

De Unica.ro pe 29 ianuarie 2009

Muza lui Galliano, castigatoarea unui Oscar pentru rolul din „Monster” (2003), fosta fotomodel si balerina, Charlize Theron povesteste cate ceva despre atmosfera pe platourile de filmare de la „Hancock”.

Cum sunt scenele de lupta corp la corp, cu Will Smith?

Grozave! Cred ca se vede cu ochiul liber ca imi place partea fizica a muncii mele. Am facut balet de la o varsta foarte frageda si practic am crescut pe o scena, interpretand povesti si creand emotie, inlocuind cuvintele cu gesturi si miscari. Imprumut si azi personajelor mele cate ceva din experienta mea de pana acum si ma bucur de fiecare scena fizica pe care trebuie s-o interpretez. Si da, mi-a placut la nebunie sa-i tabacesc fundul lui Will.

A fost o alegere complet diferita de celelalte filme din cariera ta. Nu eram obisnuiti sa te vedem in atatea scene cu efecte speciale.

Nici nu am jucat in foarte multe filme de genul acesta. Totul se rezuma la material, iar cand am citit scenariul filmului, am simtit ca va fi ceva diferit, ceva ce nu poate fi categorisit, si mi-a placut ideea.

Esti in topul celor mai frumoase femei din lume. Cand te uiti in oglinda, simti ca trebuie sa dovedesti, mai mult decat altele, ca esti o actrita buna?

De la primul meu casting si alegerea rolurilor pe care as vrea sa le interpretez, mereu am incercat sa obtin scenarii care sa ma provoace actoriceste si am simtit ca ma inspira mai mult sa joc rolul unei femei care vine dintr-un alt nivel social, cu o istorie mai dramatica si, implicit, diferita ca aparitie fizica. Eu nu vreau sa fiu Charlize Theron intr-un film, nu vreau sa fiu eu si atat. Incerc sa cresc ca actrita si sa ridic stacheta cu fiecare rol pe care il am. … Daca ma iubesc cand ma uit in oglinda? Nu stiu ce sa spun. De pilda, in dimineata asta, imaginea din oglinda nu era cea mai reusita.

Dupa rolul din „Monster”, cred ca ai dovedit ca esti o actrita formidabila. Dar inainte de asta, avand in vedere ca nu esti cetatean american, cat de greu ti-a fost sa obtii rolurile care te interesau?

„Monster” a fost pentru mine o oportunitate grozava. O adevarata provocare, un caz iesit din comun, pentru ca nu vezi multe femei actionand si luand decizii de genul acela. Dar nu-l consider un etalon al carierei mele. Am avut si alte roluri la fel de incitante. Fiind nascuta in Africa de Sud, am crezut mereu ca asta ma deosebeste de restul persoanelor din aceeasi incapere, dar nu m-am ferit de acest adevar. Am realizat mai tarziu, interpretand femei americane reprezentative, si fiind o sud-africana, ca cel mai important lucru este ca, de fapt, conditia umana se transmite peste orice limba si tara si nu trebuie sa fii american pentru a intelege prin ce trece un alt american. Nu trebuie sa faci parte din aceeasi cultura, trebuie doar sa fii o fiinta umana.

Este important pentru tine sa interpretezi femei puternice?

Nu cred ca interpretez femei puternice, mai degraba femei care au facut multe greseli si, poate, peste zece ani, ar putea fi considerate puternice. Nu sunt interesata sa joc un personaj care apare pe ecran si isi trambiteaza puterea. Eu cred ca e mai interesant sa descoperi lipsurile si sa gasesti raspunsurile care se potrivesc.

Le vezi ca fiind tragice?

Nicidecum. Daca privim la propriile noastre vieti, la momentele mai putin fericite, si nu le consideram regretabile, atunci pot spune ca acele lucruri ne definesc, iar asta nu e tragic, e incredibil.

In „Hancock” esti un bucatar desavarsit; in viata reala esti la fel?

Gatesc, da, dar nu sunt un bucatar extraordinar. Ma limitez la ceea ce am invatat sa gatesc de-a lungul anilor si ma bucur de specialitatile marilor bucatari, pentru ca sunt de parere ca a gati este un talent – pe care eu nu-l posed.

Ai declarat ca mama ta este modelul tau in viata. Povesteste-mi un pic despre ce a insemnat ea pentru tine.

Cand vine vorba de parinti, nu prea avem de ales, iar eu am avut noroc. Nu stiu de ce exista chimie intre oameni, e greu de explicat, dar noi doua suntem pe aceeasi lungime de unda. Imi place cum m-a crescut si simt ca ceea ce reprezint azi i se datoreaza in mare parte ei, incurajarilor si indrumarii ei de a-mi asculta asa-zisa voce interioara, de a fi eu. Suntem in acelasi timp foarte diferite, ne pricepem de minune la discutii interminabile in contradictoriu cand vine vorba despre politica sau religie. Asta imi place cel mai mult la ea… Intotdeauna m-a indemnat sa gandesc singura, sa iau propriile mele decizii, fara sa ma las influentata de altii sau de imprejurari.

Este adevarat ca te-a trimis la LA cu un bilet doar dus in mana?

Da, dar asta s-a intamplat dupa o lunga conversatie, in care i-am explicat ca imi doresc si altceva, pe langa dans. Iar ea m-a ajutat financiar sa pot pleca la LA. Dar nu m-a fortat, mama mea niciodata nu m-a obligat sa fac lucruri pe care nu mi le doream.

In film, personajul tau este atras de un barbat cu puteri supranaturale si de un om simplu. Care ti se pare mai atractiv?

Dupa parerea mea, niciun sot n-ar trebui sa aiba o sotie in competitie cu un supererou, un barbat cu puteri supranaturale, si asta o trec la reguli de baza. Unul conduce masina pana la munca, iar celalalt zboara. Trebuie sa fie greu. Zburat, condus… nu stiu, dar, vorba aceea: gusturile nu se discuta, nu-i asa?

Cum arăta Adelina Pestrițu în copilărie: "Îmi dau seamă cât de repede trecem prin viață"

Cum arăta Adelina Pestrițu în copilărie: "Îmi dau seamă cât de repede trecem prin viață"