Gândirea pozitivă are și capcane. Vezi care sunt acestea!

În ultimii ani, gândirea pozitivă este unul dintre conceptele care se află pe buzele multor oameni preocupați de dezvoltarea personală. Ca orice lucru pe lumea asta, e însoțit de avantaje și dezavantaje. Psihoterapeutul Miruna Stănculescu (www.mirunastanculescu.ro) îți explică detaliat care sunt acestea.

Așa-i că ar fi cool dacă ar fi de ajuns să gândești de bine pentru ca viața să fie colorată doar în roz sau în alte culori romantice și optimiste? Poate că vă tentează să răspundeți că ar fi… Ei bine, aș începe prin a spune că o lume populată doar de oameni emoționați pozitiv ar fi lipsită de unele lucruri. De artă, de pildă, pentru că (indiferent cât de nedrept pare) creația nu prea are treabă cu fericirea. {i de introspecție, pentru că nici aceasta nu face casă bună cu entuziasmul existențial.  Mai mult, o lume populată exclusiv doar cu oameni emoționați pozitiv ar trebui să fie și una lipsită de conștientizarea viitorului. Nu de alta, dar viitorul vine însoțit de o altă emoție negativă – frica. Dar, pentru că ne dorim (doar) emoții pozitive și am pornit în căutarea lor, nu a durat mult până am descoperit diverse unelte pe care (conform cu manualul lor de utilizare) e suficient doar să le exersezi pentru ca viața să devină roz.  Puterea prezentului, atracția universală, lipsa păcatelor ori (să ne îndreptăm către temă, zic) gândirea pozitivă. Chestia este că orice lucru pe lumea asta e însoțit de avantaje și dezavantaje. În plus, obiectiv vorbind (sau cinic, cum doriți), nu există o rețetă universală a succesului, fie el punctual sau existențial. Nici gândirea pozitivă nu face excepție de la cele două reguli. Așa încât o fi bună gândirea pozitivă, dar până când?

Să începem cu adevărurile

Realist privind lucrurile, gândirea pozitivă are beneficiile ei. Sunt marketate peste tot.  Și nu numai marketate… Uneori virtuțile ei sunt ridicate la rang de panaceu pentru rezolvarea tuturor problemelor. Stau mărturie atât „The Secret“, cât și literatura de autoantrenare a gândirii pozitive.  Cognitivistul aici de față simte însă nevoia unor precizări lipsite de romantism. Cu siguranță că e important să înțelegi că pentru orice lucru de care ai a te plânge, există opusul lui pe care ți-l dorești. Abordarea pozitivă astfel obținută te ajută să fii atent la soluții și la oportunități și generează mult mai puțină anxietate decât varianta în care te gândești constant la ce te sperie. Omul în căutare de soluții este, în mod automat, mai optimist și se simte în controlul propriei vieți.

La fel de important este să te observi pe tine și pe ceilalți cu o privire pozitivă. Pentru propria persoană, asta presupune să ai ochi pentru lucrurile care îți plac la tine și, în egală măsură, să îți acorzi permisiunea de a fi destul de bun și abia apoi să ceri mai mult de la tine. {i să te privești cu un ochi entuziast. Important de reținut, fiindcă oamenii obiectivi non-stop cu propria persoană tind să fie deprimați.
De unde conchidem că un pic de umflat în pene obținut dintr-o gândire pozitivă ne încurajează să ne depășim limitele.  Aplicat la ceilalți, presupune o minte deschisă, pozitivă și (măcar din când în când) liberă de prejudecăți. Asta ajută la observarea frumosului din viața de fiecare zi.

Speranța are nevoie de gândire pozitivă

Pe aceeași linie, e util să formulezi încurajator povestea pe care ți-o spui despre realitate, chiar și atunci când realitatea te calcă zdravăn pe bombeurile existențiale.  Speranța are nevoie de gândire pozitivă. La fel și perseverența sau reziliența. Nu în ultimul rând, la fel de folositor este să deprinzi obișnuința de a genera scenarii alternative pozitive, ceea ce va avea drept urmare scăderea nivelului anxietății legate de viitor. Nu de alta, dar majoritatea grijilor nu se întâmplă niciodată. În ciuda faptului că suntem educați să echivalăm îngrijorarea cu alte concepte (pozitive), precum prudența sau implicarea. Ce nu cred însă este că ajunge să gândești pozitiv pentru ca lucrurile să se întâmple. Nici să gândești negativ nu e suficient. Altminteri, toți am câștiga la loterie sau am fi permanent sănătoși tun și niciunul dintre noi nu am avea vecini scandalagii sau parteneri nervoși de trafic. Altfel spus, eu aș da gândirii pozitive rang de unealtă utilă în gestionarea existenței mele, și nu pe cel de generator automat de bunăstare existențială.

Despre mituri

Să trecem acum la ce se întâmplă când ai prea mult dintr-un lucru bun. Am cunoscut oameni atât de preocupați de generare de gândire pozitivă că nu mai apucau să facă mai nimic altceva. Sau oameni pe care un optimism exagerat i-a adus în situații fără de ieșire.  Există și studii care demonstrează  care sunt dezavantajele pe care le poate aduce prea multă gândire pozitivă:  lipsă de energie pentru a mai face ceva în afară de a visa cu ochii deschiși. Lucru explicabil de altfel, pentru că acesta este unul dintre dezavantajele imaginației (fie ea însoțită de gândire pozitivă sau ba):  face să pară că lucrul dorit s-a întâmplat deja. În cazul gândirii pozitive,  reduce nivelul de stres și relaxează, dar, implicit, demobilizează. Alt dezanvantaj este că, de vreme ce se concentrează pe rezultat, nu prea are treabă cu soluțiile, cu modul în care ajungi de unde ești azi (din locul în care nu ai ce vrei) acolo unde îți dorești. Asta explică de pildă de ce gândirea pozitivă de una singură nu ajută la pierderea în greutate, ci din contră.

Gândirea pozitivă nu este generatoare de sănătate și nici de vindecare. Altminteri, optimiștii ar fi nemuritori. Dacă ajungem să credem în mesajele (de altfel numeroase) care proclamă că gândurile noastre sunt responsabile de calitatea stării noastre de sănătate, de nivelul de bunăstare sau de traseul nostru de viață, atunci ajungem la ceea ce se poate numi „tirania gândirii pozitive“, în care orice deviere de la pozitiv este rezultatul unor gânduri greșite. Rezultatul? Orice hop existențial devine o vânătoare de gânduri negative. Iar omul aflat sub tirania gândirii pozitive devine un fel de hamster curentat de vinovăția generată de propriul discurs interior. Ce este sigur garantat într-o viață de om e că n-o poți duce doar pe roze. Ești sănătos, până nu mai ești. Ești cu cineva, până ești singur, ești mulțumit de viața ta, până nu mai ești. Gândirea pozitivă nu oprește toate astea să se petreacă, ci poate (eventual) ajuta la regăsirea speranței și a voinței de a o lua de la capăt.

Adevărul se află în echilibru

Ca de obicei, eu cred că adevărul se află în echilibru.  Reformularea pozitivă și gândirea pozitivă despre găsirea de soluții sunt, zic eu, o formă de gândire pozitivă  integrată în realitate. Am găsit și pe cineva care i-a dat un nume: „mental  contrasting“.  Concept care propune combinația dintre a te gândi la rezultat și apoi de a dedica tot atât timp de visare pentru găsirea obstacolelor.  Una caldă, una rece – cum ar spune o veche zicală. Rezultatul are legătură cu visul, iar obstacolul este bătaia de cap provenită din realitate. Așa putem combina ce e mai bun din vis și din realitate: relaxare și speranță, dar și mobilizare și perseverență. Viitorul este imprevizibil, iar asta ne determină să generăm continuu scenarii despre cum vor evolua lucrurile în viața noastră. Colorăm apoi scenariile în culorile emoțiilor anticipative, folosind culori optimiste sau pesimiste, întunecate sau luminoase, aducătoare de speranță sau de frică. Poate că abordarea echilibrată înseamnă și un efort de neutralitate, în care între optimism și pesimism se află realismul.

Citește și – Despre monogamie și infidelitate, cu psihoterapeutul Esther Perel

Citește și – Misterul, secretul reușitei în cuplu

Loading...
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Mai multe din Divertisment

FII PRIMA CARE AFLĂ

...tot ce trebuie să știe o femeie specială, ca tine

Abonează-te la newsletterul Unica și primești imediat un e-book GRATUIT
cu tendințele de toamnă-iarnă 2017-2018 în modă și frumusețe!

Vă recomandăm: