Azi ne întrebăm, mâine uităm răspunsurile

De Unica.ro pe 02 decembrie 2009

În perioadele tensionate, în etapa schimbărilor, din fericire suntem mai deschişi către noi înşine şi către ceilalţi. Mai deschişi către a ne vedea cu adevărat, a ne pune întrebări şi a avea
curajul să auzim răspunsurile necenzurate. Parcă suntem chiar surprinşi de propriul nivel de empatie cu ceilalţi, brusc crescut. Am putea spune că până aici, totul este în regulă. Şi aşa ar fi, dacă ieşirea din tensiune nu ne-ar trimite cu viteză luminii înapoi de unde am plecat.

Ceea ce văd frecvent întâmplându-se cu oamenii care îşi caută o noua cale, sau caută să îşi schimbe angajatorul, este o disponibilitate de a ieşi din zona de confort, o deschidere către alte opţiuni, către ceilalţi, o bruscă activare a tuturor contactelor neîntreţinute de ani de zile, şi multe alte acţiuni care nu sunt caracteristice aceleaşi persoane în perioadele liniştite. Totul bine până aici.

Uneori tensiunea se rezolvă repede, alteori mai greu, oricum trece până la urmă. Găsim repede soluţia cea mai evidentă, de multe ori cea mai comodă, dar nu neapărat şi cea mai potrivită. Dar este o opţiune viabilă.  Şi…pornim din nou pe aceeaşi cale, ne afundăm din nou uşor uşor, şi revenim la vechile obiceiuri. Nu mai cunoaştem pe nimeni, nu ne mai interesează nimic, şi sperăm cu ardoare că nu vom mai trece curând prin aceaşi etapă, că nu va mai fi nevoie să facem asta.  

Şi dacă totuşi va mai fi nevoie? Şi dacă tensiunea asta ar fi putut să ne îndrepte către un „liman” nou şi către o schimbare mai profundă a obiceiurilor care nu ne ajută deloc în viaţă?
Alegerea ne aparţine. Putem gândi pe termen scurt, şi ne putem întoarce repede înapoi în cochilia comodă, sau putem să ne amintim răspunsurile şi mâine, după ce tensiunea va fi dispărut! E doar o opţiune individuală, care însă face diferenţa.

www.careeradvisor.roArticolul a fost redactat de Mădălina Uceanu – Career Coach, activă de peste 15 ani în domeniul recrutării.

Foto: Shutterstock

Cum arăta Adelina Pestrițu în copilărie: "Îmi dau seamă cât de repede trecem prin viață"

Cum arăta Adelina Pestrițu în copilărie: "Îmi dau seamă cât de repede trecem prin viață"