Familie: Mama te sufocă sau te ignoră?

E drept că, deşi te-ai căsătorit şi ai o altă familie acum, mama ta e… cam prea prezentă lângă tine. Sau, dimpotrivă, nu te caută, nu şi-a văzut nepoţii. Regăseşte calea de mijloc a relaţiei cu mama ta prin câteva situaţii extreme.
Ţi-e teamă să afirmi cu voce tare că mama ta tot mai încearcă să te dirijeze, deşi tu eşti, de nişte ani buni, „femeie măritată, la casa ei”? Nu te blama singură, suspectându-te că nu-ţi iubeşti tocmai mama. Dar \nţelege-o şi pe ea, căci nici „Şcoala mamelor” nu există, iar angoasa de a creşte un copil este prezentă în sufletul fiecărei femei. Nicio mamă nu ştie de la bun început dacă vrea să crească nişte copii geniali sau „doar”nişte copii fericiţi.

Mama indulgentă

Cum se manifestă: E o mamă modernă care, în general, a evitat tot timpul să aibă o confruntare cu tine, căci exigenţa ei aproape că nu există, iar tradiţionalismul, nici atât. Dacă într-o zi \ţi va cere să-i spui simplu pe nume, să nu te miri. Ea şi-a dorit să capeţi încredere şi respect în propria ta persoană prin greşelile pe care le faci şi învăţămintele pe care le tragi. Nu, nu e o mamă căreia nu-i pasă, dar, cum ar veni, te supraveghează de la distanţă chiar şi acum, la casa ta.
„Un părinte devine permisiv din două motive, susţine psihologul Delia Constantin. Fie pentru că este în căutarea afecţiunii şi speră s-o primească de la propriul copil, fie pentru că este contra autorităţii, ca o reacţie a educaţiei prea stricte pe care a primit-o”.
Cum rezolvi: Dar nu e nimic de rezolvat, în cazul tău. Ţie îţi con­vine prietenia pe care o ai cu mama ta, important este dacă ea se simte mulţumită cu rolul de prietenă. Uşor periculos, acest rol creează la rândul lui o distanţă afectivă între voi. S-ar putea spune că modelul tău în viaţa ta de familie nu este mama, ci o prietenă. Însă, dacă relaţiile decurg în bună pace, fii mulţumită.

Mama autoritară

Cum se manifestă: Vrea să obţină ceea ce se cheamă „comportament bun” din partea ta, e mai curând exigentă şi dură şi ţine la disciplină până în cele mai mici amănunte. Ceea ce îi lipseşte este receptivitatea, iar supunerea şi ierarhia sunt principalele modele de viaţă. Ordinele ei trebuie executate fără niciun fel de comentariu. Controlează tot ce are legătură cu tine şi cu noua ta familie. Replicile ei sunt de genul: Dă-mi mesaj când intri la metrou, dă-mi mesaj când ieşi de la metrou; nu e bine să dai copilul la liceul „x”, căci liceul „y” pe care îl ştie ea e mai bun; de ce poartă soţul tău tricou, n-are cămaşă? Veniţi toţi, duminică la masă, să nu aud comentarii”. Tatăl tău? E complet supus pentru a evita războiul. Aceasta este mama tradiţională, de modă veche.
Cum rezolvi: Cu multă răbdare, ascultând, inspirând adânc şi apoi… retrăgându-te pas cu pas. Situaţia nu e plăcută, iar reacţiile mamei tale nu arată decât că în ochii ei, deşi ai 30 şi… de ani, eşti tot o fetiţă. Mama ta refuză să accepte că ai crescut şi că ai propria viaţă, că ai dreptul la opinii şi dreptul de a decide în ceea ce te priveşte. Nu are încredere în tine, dar, de fapt, se îndoieşte de ea şi de felul în care te-a educat pentru viaţă.

Mama pasivă


Cum se manifestă: Exact ca un om care şi-a făcut datoria faţă de so­cietate. Te-a lăsat tot timpul în pace şi o face şi acum. Pe undeva este bine că nu se amestecă, dar pasivitatea ei de-a lungul timpului a însemnat o dispariţie a căldurii părinteşti speci­fice faţă de tine şi de nevoile tale. Exigenţa ei, în ceea ce te priveşte, este zero, aşa că ai putut face ce-ai vrut de-a lungul timpului.
Cum rezolvi: Greu să stabileşti la vârsta adultă acea complicitate mamă-fiică atât de necesară dezvoltării şi pregătirii pentru viaţă a unei fete-femei. Dacă suferi din cauza lipsei de interes a mamei tale faţă de tine şi de problemele tale de viaţă, eşti prima care trebuie să curme această suferinţă care, în timp, macină. Şi-ţi spun asta pentru că am o prietenă exact în această situaţie. După ce s-a căsătorit şi are un băieţel, pe mama ei nu o mai interesează sub nicio formă ce face fiica ei. Nu şi-a văzut nepotul până la vârsta de 6 ani şi n-o \ntreabă niciodată :„fiica mea, eşti bine?”. Rezultatul: prietena mea s-a întrebat ani de zile dacă mama ei a dorit-o cu adevărat, dacă nu cumva venirea ei pe lume a produs tulburări în cadrul relaţiei dintre mamă şi tată şi a mers la psiholog pentru a învăţa să nu se mai zbuciume atât pe această temă.

Loading...
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Mai multe din Relaţii

FII PRIMA CARE AFLĂ

...tot ce trebuie să știe o femeie specială, ca tine

Abonează-te la newsletterul Unica și primești imediat un e-book GRATUIT
cu tendințele de toamnă-iarnă 2017-2018 în modă și frumusețe!

Vă recomandăm: